Carol al XI-lea
Note adaugitoare
Capitolul I
Capitolul II
Capitolul III
Capitolul IV
Capitolul V
Capitolul VI
Capitolul VII
Capitolul VIII
Capitolul IX
Salutul meu adresat cititorului
Summary
Nota traducatorului
Home
 

SALUTUL MEU ADRESAT CITITORULUI

S-au scurs douăzeci şi doi de ani, de când, prin vot public, am intrat ca cel dintâi admis în această Academie, pentru a studia ştiinţele juridice. Cât priveşte însuşi spiritul meu, strădania şi gândirea mea puse în slujba acestor ştiinţe, le las în seama judecăţii acelora care atunci m-au admis în rândurile studenţilor, iar apoi mi-au dat prilejuri frecvente să le audiez cursurile.

În tot acest răstimp, am aşternut pe hârtie, cu mare grijă, - nu cu neglijenţă cum o fac unii nu corupt, cum obişnuiesc alţii -, o bună parte din cele pe care le notasem cu propria mea mână în timpul cursurilor. Singura greutate de care m-am izbit, dacă este să o mărturisesc şi să o declar sincer, a fost aceea de a opera o selecţie din multele elemente audiate 1a cursuri; mi-a fost greu totodată să iau o decizie, cu atât mai mult cu cât, în tot acest răstimp, numărul manuscriselor în temă crescuse, iar în unele cazuri, din cauza unor copişti ignoranţi, unele fapte au fost greşit schimbate, nu rareori operându-se omisiuni şi adăugiri nejustificate. În cele din urmă, sarcina noastră a fost să chibzuim cu mare atenţie cum trebuie să ne mişcăm printre atâtea cărări întortocheate, să recunoaştem erorile şi, în consecinţă, să le eliminăm. Iată de ce, nu mă sfiesc să o spun, că în acei ani de studii ale unui tânăr magistrat, toate aceste date memorabile au fost bine forjate şi cu mai mare fidelitate. Dar nu mă îndoiesc că există unii care vor socoti că ceea ce am făcut eu este mai puţin corect, prin faptul că, vorbind despre începuturile legilor la Geţi, mă refer în primul rând la SAMOLSE (căci aşa se cuvine să fie scris numele lui); ei crezând cu tărie că erudiţii noştri s-ar fi inspirat din literele greceşti, dar literele getice, fiind deja inventate şi puse în uz, grecii le-au luat de la noi, conform istoriei noastre vechi şi a înţelepţilor noştri experimentaţi în literatura scriitorilor vechi, de asemenea inşi, ei nu vor fi socotiţi ca atare; pe asemenea persoane noi nu dăm nici un ban, iar judecata posterităţii îi va condamna - şi sunt demni de a fi condamnaţi în unanimitate; aceasta, deoarece despre stilul lui SAMOLSE  (deci scrierea getică a preexistat celei eline) ne stă mărturie autoritatea unor istorici antici care consemnează totul cu toată claritatea. Chiar cu aceeaşi ocazie aş cuteza să demonstrez că punând alături legile străvechi ale patriei cu cele attice, constatăm o netă superioritate faţă de cele ateniene, căci la începutul legii se punea, cu mare grijă, degetul legislatorului, iar aceasta avea loc în faţa ochilor celor adunaţi în acest scop (deci, era un fel de Parlament - n.t.). Aşa că era clar pentru toată lumea că nu putea avea loc certificarea unui act dacă nu erau ambele părţi prezente. În afară de aceasta ne stau mărturie o serie de monumente literare cu putere de convingere absolut covârşitoare, atestând că Grecul a luat de la got (get), punct cu punct, elementul esenţial din legislaţia ateniană, de vreme ce şi cuvintele şi totodată şi faptele ne sunt prezentate pretutindeni şi ne sunt puse la vedere şi în detaliu, dar şi în ansamblu, şi chiar dacă eu tac, vorbesc toate acestea. Dar am depăşit deja etapa acelor cântecele de care m-am înconjurat în momente de odihnă, de minimă importanţă; de altfel exceptând ceea ce odinioară, forţat de importanţa momentului, s-a părut că trebuie cercetat îndelung un volum separat. De altfel, marele Grotius susţine, cu totul justificat, că însăşi limba persană îşi are originile ei în vocabule getice; de aceasta nu m-am îndoit câtuşi de puţin să o susţin altfel decât ca pe ceva foarte important, adăugând în acelaşi timp araba şi turca, care totuşi în prezent, văd bine, se folosesc de litere latine, cum s-a stabilit în atelierul tipografic, cu caractere prescrise de mine. Deie Domnul sâ vină vremea când toate acestea şi altele asemănătoare să fie publicate mai acurat, ba chiar cu aceleaşi litere şi forme, în care au fost exprimate în vechime. Până atunci, binevoitorule cititor, primeşte cu inimă deschisă acestea, aşa cum sunt; căci dacă voi obţine de la tine accepţiune, va fi pentru mine un prilej de bucurie şi de mulţumire. Cât priveşte însă pe cei răuvoitori, aceasta va fi pentru ei un tezaur, ca cei trişti să aibă mereu prilej de a se amuza, iar cei nemerituoşi, cu greu să merite ceva. Ăstora acum doar atâta le spun: manierele din cedru şi marmură ale lui Vossius (Gerhardus Josephus, savant german, 1577-1640), (p. 112), mi-au fost ghid, prin următoarele prea demne cuvinte: " aşadar, pentru ca profeţiile (prezicerile divine) să poată fi transmise cu sensul lor cu care ele au fost primite mai înainte, trebuie să îndeplinească nişte condiţii. Căci în ce priveşte celelalte informaţii din latină, socot că s-a discutat îndeajuns, după cum sună toate cuvintele care se regăsesc în locul citat. Ceea ce ar fi putut cu adevărat să fie dorit în acest  tratat ar fi fost cauzele depre care, din grijă faţă de Posteritate, am evitat să vorbesc.

9

Go Home;
Go Next Page >>
Go Previous Page <<

Home; Top ^;