Carol al XI-lea
Note adaugitoare
Capitolul I
Capitolul II
Capitolul III
Capitolul IV
Capitolul V
Capitolul VI
Capitolul VII
Capitolul VIII
Capitolul IX
Salutul meu adresat cititorului
Summary
Nota traducatorului
Home
 

NOTA TRADUCĂTORULUI

Mărturisesc că, mai ales la început de drum, mi-a fost foarte greu şi, nu atât din cauza limbii latine medievale - îmi şi rostuisem un manual în acest sens -, dar mai ales pentru că intre  dorinta de a studia cat mai atenta aceasta lucrare si somn s-au ivit contradictii.

Constienta de climatul moral la membrii societăţii noastre,  cu atât mai motivat cu cât suntem urmaşii direcţi ai unuia din cei mai mari legiuitori ai lumii şi anume ai lui Samolse, legiuitor renumit în Dreptate şi Echitabilitate, pe care şi-l revendică toate popoarele nordice, începând cu sueonii (suedezii, ca unii care descind din goţi/ geţi/ sciţi/ hiperboreeni), am încercat, din păcate zadarnic, să implic încă 2-3 profesori de latină la traducerea acestei cărţi, lăsând în seama mea textele eline şi gotice; tuturor li s-a părut până la urmă, o întreprindere mult prea dificilă. Acesta era adevărul. Până la urmă nu mi-a rămas decât autoeducarea şi autoîncurajarea.

Alte dificultăţi referitoare la text au fost legate de prezenţa a numeroase citate din gotică şi greacă (un motiv în plus să fiu refuzată de profesorii pe care îi solicitasem  să se implice cu 7-8 pagini de persoană), care au însemnat timp mai mult consumat cu redarea lor în alfabetul latin şi de către mine dar şi de către persoana care redacta textul aceasta solicitând în plus, să se facă uz de mai multe tipuri de redactare: caractere elene, italice, bold, ghilimele, paranteze etc, elemente care cereau o atenţie mai mare precum şi timp mai mult de transcriere şi scriere. Alte dificultăţi legate de traducerea propriu-zisă au fost, printre altele, şi obligaţia de a recurge la o serie de enciclopedii, spre a lămuri o serie de fapte, idei, personaje mitice, istorice, elemente de geografie istorică, de civilizaţie şi cultură universală.

Am menţionat prezenţa textelor scrise cu caractere runice prin paranteze şi le-am tradus conform textului latinesc însoţitor.

Nu mă îndoiesc de faptul că traducerea are unele deficienţe, dar aceste deficienţe sunt minore raportate la maniera, destul de îngrijită, în care m-am străduit să redau şi am redat intenţia acestui autor, de o erudiţie cu totul ieşită din comun. Am desprins din text că Lundius a cercetat minuţios, timp de 10-15 ani, arhivele vechi, manuscrisele şi cărţile rare existente pe atunci în bibliotecile europene din Germania, Franţa, Italia, Belgia, Olanda şi mai ales din Biblioteca Vaticanului... Comparând text cu text, idee cu idee, cu documentele de aceeaşi factură - de obicei codexuri de legi - cu cele regăsite în bibliotecile suedeze şi finlandeze, şi în special cu Monumentele Eddice şi cu Croniconul Sueoniei.

În elucidarea faptelor de limbaj juridic şi, nu mai puţin, de zisă-mitologie nordică, adică scită/hiperboreană, adică getă, adică gotic-sueonică, savantul suedez s-a sprijinit inclusiv pe textele celor mai de seamă istorici, geografi, filosofi, jurişti, literaţi, greci şi romani, mai ales: Herodot, Tucidide, Platon, Aristotel, Solon, Ptolemeu, Cato Maior, Plaut, Plinius, Tacitus, Cicero, Ovidiu, Dio Chrysostomus, Horaţiu, Juvenal, Marţial, Properţiu, Tibul, Lucan...

Despicând firul în patru, şi nu numai, bazându-se şi pe etimoane ale unor cuvinte din fondul principal de cuvinte cum sunt şi cuvintele getice ziua şi ban>bănie, savantul suedez conchide că rădăcinile legislaţiilor eline şi romane în speţă îşi află originea, până în cele mai mici detalii, în legislaţia scrisă elaborată de Samolse, primul legiuitor al sciţilor, geţilor şi sueonilor şi, respectiv goţilor, venind cu argumente cu totul raţionale, ne convinge că toate zeităţile greco-romane, ba chiar şi egiptene şi hinduse se trag din cele getice, începând cu cel mai renumit dintre "zei" - APOLLO - numit în vechime, la geţi BEL, BALLUR, ABALLUR, dar şi BAN, PAN\PAEAN, BAN însemnând şi ogor de unde BĂNIE; Bănia Craiovei, Banatului (regăsită apoi şi la unguri şi în poemul-roman Bank Ban scris de clasicul literaturii maghiare KATONA JOZSEF); stăvechiul zis zeu getic-gotic ATTIN stă la baza şi a unui ADONIS, care la ebraici se găseşte sub forma de evocare ADONAI, însemnând "Stăpâne", adică "Doamne"- Dumnezeule - cu valoare universală; deci şi acest ADONIS - ADONAI, revendicat de ebraici, este scitic - getic.

Aşadar, mă simt îndreptăţită să afirm, ba chiar să strig şi într-un for, că această carte este de o utilitate extremă - şi nu numai pentru vlaho-daco-romanii de pretutindeni, întru cunoaşterea istoriei culturale şi civilizatoare a strămoşilor noştri - şi nu numai pentru juriştii noştri europeni, dar şi pentru filologii pasionaţi de etimologia corectă precum şi cunoşterea unui ghid preţios de modul cum trebuie să se întreprindă o cercetare autentică, urmărind descoperirea, cu orice preţ, a ADEVĂRULUI, scopul de fapt al oricărui cercetător pasionat şi care nu plăteşte tribut ideilor preconcepute. Aceasta s-ar cuveni să devină cutumă, cutuma atât de preţuită de strămoşul nostru şi al tuturor popoarelor germanice - Samolse, bazată pe Dreptate, Echitate şi Blândeţe.

Mi-am permis sa scriu toate numele de popoare cu majuscule, incalcand astfel normele actuale de ortografie.

In incheere vreau sa-i multumesc domnului dr.Napoleon Savescu, presedintele Societatii Dacia revival ( re-invierea Daciei ) din New York, care a cumparat aceasta carte dintr-un anticariat din Upsala si care mi-a incredintat traducerea ei.

                                                                                                      Maria Crisan (M.A.)

9

Go Home;
Go Next Page >>
Go Previous Page <<

Home; Top ^;