|
NOTA TRADUCÆTORULUI MÇrturisesc cÇ, mai ales
la Œnceput de drum, mi-a fost foarte greu i, nu atƒt din cauza limbii latine medievale - Œmi i rostuisem un manual Œn acest sens -, dar mai ales pentru cÇ intre dorinta de a studia cat mai atenta aceasta lucrare
si somn s-au ivit contradictii.Constienta de climatul moral la membrii societÇîii noastre, cu atƒt mai motivat cu cƒt suntem urmaii direcîi ai unuia din cei mai mari legiuitori ai lumii i anume ai
lui Samolse, legiuitor renumit Œn Dreptate i Echitabilitate, pe care i-l revendicÇ toate popoarele nordice, Œncepƒnd cu sueonii (suedezii, ca unii care descind din goîi/ geîi/ sciîi/ hiperboreeni), am Œncercat,
din pÇcate zadarnic, sÇ implic ŒncÇ 2-3 profesori de latinÇ la traducerea acestei cÇrîi, lÇsƒnd Œn seama mea textele eline i gotice; tuturor li s-a pÇrut pƒnÇ la urmÇ, o Œntreprindere mult prea dificilÇ. Acesta era
adevÇrul. PƒnÇ la urmÇ nu mi-a rÇmas decƒt autoeducarea i autoŒncurajarea. Alte dificultÇîi referitoare la text au fost legate de prezenîa a numeroase citate din goticÇ i greacÇ
(un motiv Œn plus sÇ fiu refuzatÇ de profesorii pe care Œi solicitasem sÇ se implice cu 7-8 pagini de persoanÇ), care au Œnsemnat timp mai mult consumat cu redarea lor Œn alfabetul latin i de cÇtre mine dar i de cÇtre persoana care redacta textul
aceasta solicitƒnd Œn plus, sÇ se facÇ uz de mai multe tipuri de redactare: caractere elene, italice, bold, ghilimele, paranteze etc, elemente care cereau o atenîie mai mare precum i timp mai mult de
transcriere i scriere. Alte dificultÇîi legate de traducerea propriu-zisÇ au fost, printre altele, i obligaîia de a recurge la o serie de enciclopedii, spre a lÇmuri o serie de fapte, idei, personaje mitice, istorice,
elemente de geografie istoricÇ, de civilizaîie i culturÇ universalÇ. Am menîionat prezenîa textelor scrise cu caractere runice prin paranteze i le-am tradus conform textului latinesc Œnsoîitor. Nu mÇ
Œndoiesc de faptul cÇ traducerea are unele deficienîe, dar aceste deficienîe sunt minore raportate la maniera, destul de ŒngrijitÇ, Œn care m-am strÇduit sÇ redau i am redat intenîia acestui autor, de o erudiîie
cu totul ieitÇ din comun. Am desprins din text cÇ Lundius a cercetat minuîios, timp de 10-15 ani, arhivele vechi, manuscrisele i cÇrîile rare existente pe atunci Œn bibliotecile europene din Germania, Franîa, Italia,
Belgia, Olanda i mai ales din Biblioteca Vaticanului... Comparƒnd text cu text, idee cu idee, cu documentele de aceeai facturÇ - de obicei codexuri de legi - cu cele regÇsite Œn bibliotecile suedeze i finlandeze, i
Œn special cu Monumentele Eddice i cu Croniconul Sueoniei. ×n elucidarea faptelor de limbaj juridic i, nu mai puîin, de zisÇ-mitologie nordicÇ, adicÇ scitÇ/hiperboreanÇ, adicÇ getÇ,
adicÇ gotic-sueonicÇ, savantul suedez s-a sprijinit inclusiv pe textele celor mai de seamÇ istorici, geografi, filosofi, juriti, literaîi, greci i romani, mai ales: Herodot, Tucidide, Platon, Aristotel, Solon,
Ptolemeu, Cato Maior, Plaut, Plinius, Tacitus, Cicero, Ovidiu, Dio Chrysostomus, Horaîiu, Juvenal, Marîial, Properîiu, Tibul, Lucan... Despicƒnd firul Œn patru, i nu numai, bazƒndu-se i pe etimoane ale
unor cuvinte din fondul principal de cuvinte cum sunt i cuvintele getice ziua i ban>bÇnie, savantul suedez conchide cÇ rÇdÇcinile legislaîiilor eline i romane Œn speîÇ Œi aflÇ originea, pƒnÇ Œn cele
mai mici detalii, Œn legislaîia scrisÇ elaboratÇ de Samolse, primul legiuitor al sciîilor, geîilor i sueonilor i, respectiv goîilor, venind cu argumente cu totul raîionale, ne convinge cÇ toate zeitÇîile
greco-romane, ba chiar i egiptene i hinduse se trag din cele getice, Œncepƒnd cu cel mai renumit dintre "zei" - APOLLO - numit Œn vechime, la geîi BEL, BALLUR, ABALLUR, dar i BAN, PAN\PAEAN, BAN Œnsemnƒnd
i ogor de unde BÆNIE; BÇnia Craiovei, Banatului (regÇsitÇ apoi i la unguri i Œn poemul-roman Bank Ban scris de clasicul literaturii maghiare KATONA JOZSEF); stÇvechiul zis zeu getic-gotic ATTIN stÇ la baza i
a unui ADONIS, care la ebraici se gÇsete sub forma de evocare ADONAI, Œnsemnƒnd "StÇpƒne", adicÇ "Doamne"- Dumnezeule - cu valoare universalÇ; deci i acest ADONIS - ADONAI, revendicat de ebraici,
este scitic - getic. Aadar, mÇ simt ŒndreptÇîitÇ sÇ afirm, ba chiar sÇ strig i Œntr-un for, cÇ aceastÇ carte este de o utilitate extremÇ - i nu numai pentru vlaho-daco-romanii de pretutindeni, Œntru
cunoaterea istoriei culturale i civilizatoare a strÇmoilor notri - i nu numai pentru juritii notri europeni, dar i pentru filologii pasionaîi de etimologia corectÇ precum i cunoterea unui ghid preîios de modul
cum trebuie sÇ se ŒntreprindÇ o cercetare autenticÇ, urmÇrind descoperirea, cu orice preî, a ADEVÆRULUI, scopul de fapt al oricÇrui cercetÇtor pasionat i care nu plÇtete tribut ideilor preconcepute. Aceasta s-ar
cuveni sÇ devinÇ cutumÇ, cutuma atƒt de preîuitÇ de strÇmoul nostru i al tuturor popoarelor germanice - Samolse, bazatÇ pe Dreptate, Echitate i Blƒndeîe. Mi-am permis sa scriu toate numele de popoare cu majuscule,
incalcand astfel normele actuale de ortografie. In incheere vreau sa-i multumesc domnului dr.Napoleon Savescu, presedintele Societatii Dacia revival ( re-invierea Daciei ) din New York, care a cumparat aceasta carte
dintr-un anticariat din Upsala si care mi-a incredintat traducerea ei.
Maria Crisan (M.A.)
|
|