NOTA TRADUCÆTORULUI

MÇrturisesc cÇ, mai ales la Œnceput de drum, mi-a fost foarte greu ­i, nu atƒt din cauza limbii latine medievale - Œmi ­i rostuisem un manual Œn acest sens -, dar mai ales pentru cÇ intre  dorinta de a studia cat mai atenta aceasta lucrare si somn s-au ivit contradictii.

Constienta de climatul moral la membrii societÇîii noastre,  cu atƒt mai motivat cu cƒt suntem urma­ii direcîi ai unuia din cei mai mari legiuitori ai lumii ­i anume ai lui Samolse, legiuitor renumit Œn Dreptate ­i Echitabilitate, pe care ­i-l revendicÇ toate popoarele nordice, Œncepƒnd cu sueonii (suedezii, ca unii care descind din goîi/ geîi/ sciîi/ hiperboreeni), am Œncercat, din pÇcate zadarnic, sÇ implic ŒncÇ 2-3 profesori de latinÇ la traducerea acestei cÇrîi, lÇsƒnd Œn seama mea textele eline ­i gotice; tuturor li s-a pÇrut pƒnÇ la urmÇ, o Œntreprindere mult prea dificilÇ. Acesta era adevÇrul. PƒnÇ la urmÇ nu mi-a rÇmas decƒt autoeducarea ­i autoŒncurajarea.

Alte dificultÇîi referitoare la text au fost legate de prezenîa a numeroase citate din goticÇ ­i greacÇ (un motiv Œn plus sÇ fiu refuzatÇ de profesorii pe care Œi solicitasem  sÇ se implice cu 7-8 pagini de persoanÇ), care au Œnsemnat timp mai mult consumat cu redarea lor Œn alfabetul latin ­i de cÇtre mine dar ­i de cÇtre persoana care redacta textul aceasta solicitƒnd Œn plus, sÇ se facÇ uz de mai multe tipuri de redactare: caractere elene, italice, bold, ghilimele, paranteze etc, elemente care cereau o atenîie mai mare precum ­i timp mai mult de transcriere ­i scriere. Alte dificultÇîi legate de traducerea propriu-zisÇ au fost, printre altele, ­i obligaîia de a recurge la o serie de enciclopedii, spre a lÇmuri o serie de fapte, idei, personaje mitice, istorice, elemente de geografie istoricÇ, de civilizaîie ­i culturÇ universalÇ.

Am menîionat prezenîa textelor scrise cu caractere runice prin paranteze ­i le-am tradus conform textului latinesc Œnsoîitor.

Nu mÇ Œndoiesc de faptul cÇ traducerea are unele deficienîe, dar aceste deficienîe sunt minore raportate la maniera, destul de ŒngrijitÇ, Œn care m-am strÇduit sÇ redau ­i am redat intenîia acestui autor, de o erudiîie cu totul ie­itÇ din comun. Am desprins din text cÇ Lundius a cercetat minuîios, timp de 10-15 ani, arhivele vechi, manuscrisele ­i cÇrîile rare existente pe atunci Œn bibliotecile europene din Germania, Franîa, Italia, Belgia, Olanda ­i mai ales din Biblioteca Vaticanului... Comparƒnd text cu text, idee cu idee, cu documentele de aceea­i facturÇ - de obicei codexuri de legi - cu cele regÇsite Œn bibliotecile suedeze ­i finlandeze, ­i Œn special cu Monumentele Eddice ­i cu Croniconul Sueoniei.

×n elucidarea faptelor de limbaj juridic ­i, nu mai puîin, de zisÇ-mitologie nordicÇ, adicÇ scitÇ/hiperboreanÇ, adicÇ getÇ, adicÇ gotic-sueonicÇ, savantul suedez s-a sprijinit inclusiv pe textele celor mai de seamÇ istorici, geografi, filosofi, juri­ti, literaîi, greci ­i romani, mai ales: Herodot, Tucidide, Platon, Aristotel, Solon, Ptolemeu, Cato Maior, Plaut, Plinius, Tacitus, Cicero, Ovidiu, Dio Chrysostomus, Horaîiu, Juvenal, Marîial, Properîiu, Tibul, Lucan...

Despicƒnd firul Œn patru, ­i nu numai, bazƒndu-se ­i pe etimoane ale unor cuvinte din fondul principal de cuvinte cum sunt ­i cuvintele getice ziua ­i ban>bÇnie, savantul suedez conchide cÇ rÇdÇcinile legislaîiilor eline ­i romane Œn speîÇ Œ­i aflÇ originea, pƒnÇ Œn cele mai mici detalii, Œn legislaîia scrisÇ elaboratÇ de Samolse, primul legiuitor al sciîilor, geîilor ­i sueonilor ­i, respectiv goîilor, venind cu argumente cu totul raîionale, ne convinge cÇ toate zeitÇîile greco-romane, ba chiar ­i egiptene ­i hinduse se trag din cele getice, Œncepƒnd cu cel mai renumit dintre "zei" - APOLLO - numit Œn vechime, la geîi BEL, BALLUR, ABALLUR, dar ­i BAN, PAN\PAEAN, BAN Œnsemnƒnd ­i ogor de unde BÆNIE; BÇnia Craiovei, Banatului (regÇsitÇ apoi ­i la unguri ­i Œn poemul-roman Bank Ban scris de clasicul literaturii maghiare KATONA JOZSEF); stÇvechiul zis zeu getic-gotic ATTIN stÇ la baza ­i a unui ADONIS, care la ebraici se gÇse­te sub forma de evocare ADONAI, Œnsemnƒnd "StÇpƒne", adicÇ "Doamne"- Dumnezeule - cu valoare universalÇ; deci ­i acest ADONIS - ADONAI, revendicat de ebraici, este scitic - getic.

A­adar, mÇ simt ŒndreptÇîitÇ sÇ afirm, ba chiar sÇ strig ­i Œntr-un for, cÇ aceastÇ carte este de o utilitate extremÇ - ­i nu numai pentru vlaho-daco-romanii de pretutindeni, Œntru cunoa­terea istoriei culturale ­i civilizatoare a strÇmo­ilor no­tri - ­i nu numai pentru juri­tii no­tri europeni, dar ­i pentru filologii pasionaîi de etimologia corectÇ precum ­i cuno­terea unui ghid preîios de modul cum trebuie sÇ se ŒntreprindÇ o cercetare autenticÇ, urmÇrind descoperirea, cu orice preî, a ADEVÆRULUI, scopul de fapt al oricÇrui cercetÇtor pasionat ­i care nu plÇte­te tribut ideilor preconcepute. Aceasta s-ar cuveni sÇ devinÇ cutumÇ, cutuma atƒt de preîuitÇ de strÇmo­ul nostru ­i al tuturor popoarelor germanice - Samolse, bazatÇ pe Dreptate, Echitate ­i Blƒndeîe.

Mi-am permis sa scriu toate numele de popoare cu majuscule, incalcand astfel normele actuale de ortografie.

In incheere vreau sa-i multumesc domnului dr.Napoleon Savescu, presedintele Societatii Dacia revival ( re-invierea Daciei ) din New York, care a cumparat aceasta carte dintr-un anticariat din Upsala si care mi-a incredintat traducerea ei.

                                                                                                      Maria Crisan (M.A.)

9