CAPITOLUL I, 1-14

Rezumat I.1-4.  õ1. Zamolxi, Œn pergamentele noastre SAMOLSES. La el sunt raportate Œnceputurile legilor paterna1e ­i apÇrarea acestui adevÇr. Cine este el ­i de unde vine? E1 aparîine Geîilor, care sunt aceea­i cu Goîii ­i Sciîii. õ2. Celor care sunt numiti Geîi li se mai spune ­i SVEONES. õ3. Unii neagÇ faptul cÇ li se spune Svioni de la Svidur: argumentu1 lor poate fi lesne rÇsturnat. õ4. Inainte de ODINUS, nu se face niciodatÇ menîiunea acestui cuvƒnt Œn scrierile celor vechi. .

õ1. TÇbliîele cerate ŒmpreunÇ cu celelalte manuscrise, atunci cƒnd vorbesc despre originea legilor paternale (naîionale), fac referire la SAMOLSE. Despre el nu se ­tie foarte exact dacÇ a fost sau nu om ­i cƒnd s-a nÇscut. Totu­i, cei mai mulîi autori afirmÇ, cu cea mai mare u­urinîÇ, cÇ s-a nÇscut Œntr-un loc pe PÇmƒntul Tracic. Pe atunci' acolo locuiau Geîii, "Qreikwn andreiotatoi kai dikaiotatoi " (Hdt., IV, XCIII, spre final), adicÇ "cei mai curajo­i ­i mai drepîi dintre traci", cu cuvintele lui Herodot. Dintre virtuîile lÇudabile, pe bunÇ dreptate, este adÇugatÇ cea de neŒnvin­i cu care Procopius (IV, Hist. Goth., 419) Œi ŒnfrumuseîeazÇ pe Goîi.

Cei care Œn Tracia erau numiîi Geîi au fost numiîi pe vremea lui Procopius (istoric grec mort A.D. 562) Goîi ­i Œn vremuri mai vechi fuseserÇ numiîi Sciîi. Acestor autori le datorÇm Œncrederea cuvenitÇ, cÇci ei sunt printre cei mai buni; pe lƒngÇ ace­tia, printr-o demnitate ­i autoritate strÇbunÇ, s-a impus ­i strÇlucitul Messenius (Praefaîa la ed. versific. a legilor semnatÇ Ragvaldus) care Œn puîine cuvinte, a arÇtat cu atƒta claritate ­i perspicacitate cÇ cele dintƒi legi la Svioni¹ ­i Goîi (Geîi) au fost alcÇtuie de Samolse. CÇ aceastÇ concluzie este Œn chip necesar cea mai corectÇ, a Œnve­mƒntat-o Œn cuvƒntul infailibil. ×n subsidiar, dacÇ mai era nevoie, s-au Œnscris dupÇ aceea opiniile unor strÇluciîi savanîi ca BOXHORNIUS (Hist., VII, la anul 101), LOCCENIUS (Antiquit. Sveog., lib. I, c. 1), SCHERINGHAM (De orig. Angl. , c. IX, X, XI), HACHENBERGIUS (De orig. Sved., õ X1I, ff.), IACOB GISLON (Œn pref ­i Chron. p.m. 5 spre final) ­i Œn cƒte alte locuri unde se exprimÇ aceea­i pÇrere despre Geîi, Goîi ­i Sciîi, pe baza diferitelor argumente ­i Œn mintea scriitorilor de discipline ale doctrinelor, scriitori printre cei mai luminaîi: acest adevÇr este perfect confirmat de nenumÇrate probe. De reîinut acest adevÇr unic ­i anume cÇ Geîii ­i Goîii au fost unul ­i acela­i neam ­i cÇ ace­tia s-au mai chemat ­i cu numele de Sciîi (Joh. Magn. Hist., S. 4, lib. I, c. IV, f.f,  Schol. Antiq. In Adam N. LXXXVII ­i autorii cap. urm.)

õ2. A­adar ei sunt numiti GETAE, GOTHONES, GOTHINI, GETAR, GETTAR, JETTAR, JOTTAR, GAUTAR², GOTAR³, ca ­i la indigeni, attrƒ de la GA, GE, care e totuna cu GAU, GO, JO, GIO, GOJA, TERRA de Ia GIETA, care ŒnsemneazÇ a na­te, a dezvolta, a rÇspƒndi cu mare largheîe (alîii sunt de cu totul altÇ pÇrere ­i anume cÇ de la GAUT sau de la ATTYS, fiul rƒului Sangarius iubit de Cybele s-ar trage numele lor). SVIONES, SVEVI, SVIDIAR, SVIAR, SVEAR, SVIANAR s-ar trage de la Attys, de datÇ mai recentÇ; care mai este numit ­i ODINUS, SVIDUR, SVIUR, SVIFR, FTOLSVIDUR, SVIDUDUR, SVIDRIR, SVIDI, de la SVIDIA, Œnsemnƒnd a devasta prin incendii. ¸i se mai adaugÇ: SIGFADUR, SIGTHYR, SIGMUNDUR, SIGTHER, SIGTHROOR, SIGI; ba ŒncÇ ­i GAUT, GAUTE, GAUTUR ­i WALGAUTUR, un ansamblu de nume administrative (de afaceri) ­i care se purta Œn acea vreme, desemnƒnd ­i curaj ­i Œnîelepciune ­i o fineîe ŒncƒntÇtoare la toate popoarele ŒnvingÇtoare; distrugerea ogoarelor du­manilor, incendii, asedii, a mai fost numitÇ ­i ravagiu, ruinÇ. De ce nu ­i Thrasar (mai vulnerabil de cruzimea tÇierii ­i a arderii se cheamÇ, nu rareori este atacatÇ mereu ca sÇ fie expusÇ Œn public). Acesta mai este chiar ­i nume ­i obiect de cult al strÇbunului Attys prin ce1e mai nefolositoare jocuri (capricii) ­i magii; dupÇ aceea l-au invadat superstiîiile, dupÇ cum aflÇm din monumentele Eddice (este vorba de douÇ culegeri de tradiîii mitologice ­i legendare ale vechilor popoare scandinavice, n.t.) Œn locul ­i la locuitorii SVITHI-OD, SVI-THOD, ni se transmite cÇ s-a dat de la sine un nume nou ­i perpetuu, acesta de abia pomenit.

õ3. ¸i nici nu sunt experîi Œn opere literare vechi care sÇ nege aceastÇ denumire pentru ODIN. Mai Œntƒi, din motive gramaticale, a­a trebuind sÇ fie scris numele lui, ca venind de la SVIDRIR, SVIDRISTHIOD ­i nu SVITHIOD; sunt un fel de sofisme, ca ni­te enigme pe care nu le poate dezlega nimeni. Dar mulîimea grÇmÇticilor se umflÇ Œn pene, umblƒnd dupÇ glorii zadarnice, precum ignoranîii no­tri, din vanitate, le considerÇ admirabile. FiindcÇ nu atƒt SVIDRIS, ci totodatÇ prin alte titluri flexionare ale numelor, poate fi recunoscut Odinus, dupÇ cum deja am arÇtat mai sus. ×n cazul acestor vocabule Œn dezordine este Œntotdeauna mai clar dacÇ nu se exprimÇ decƒt Œn cazul unei multitudini de exprimÇri legate de acest cuvƒnt. Astfel este rezonabil de la GAUT sau GAUTUR, GAUTLAND, de la SIGI sau SIGTYR, SIGTUNA, de la SEMMINGUR, SEMMIING - HUNDRA, de la RAUMUR, RAUMELF, RAUMARIKE, de la INGI, INGLINGAR, de la SKIOLDUR, SKIOLDUNGAR, ­i se vor gÇsi Œn genul acestuia cu miile, unde cel de-al doilea caz, nu clar, ci precis, spre care se ŒnclinÇ, este de preferat. Vezi pe lƒngÇ acestea ­i alte documente de istorie - Thorstiens viikings soanr saugu (c. I), unde pot fi citite tocmai aceste cuvinte: pad eru Kallader Alfheimar, er Alfur Konungar ried fyri. Afheimo de la numele de rege Alfo. Ce vrea sÇ spunÇ? CÇ atacatorul, Œn opinia sa, ar avea mai degrabÇ nevoie sÇ dovedeascÇ un alibi; dintr-un motiv similar cuvƒntul SVITHIOD sunÇ popular SVEON ­i mai mult, ­i cÇ Œntreaga afacere, Œn sine, Œn aceastÇ manierÇ este spusÇ, cÇ se poate duce la bun sfƒr­it numai prin sabie.

õ4. Apoi, aceastÇ vocabulÇ de ODINUS pare sÇ fie cu mult mai veche decƒt sosirea lui pe lume. IatÇ pe ce se bazeazÇ cei care susîin acest lucru: sigur este cÇ nu s-a fÇcut niciodatÇ menîiunea acestui nume, Œnaintea apariîiei lui Odinus, nici de cÇtre scriitorii strÇini ­i nici de cÇtre cei indigeni. Ei se forîeazÇ sÇ impunÇ contrariul cu abilitate ­i prin bagatele, cÇ dupÇ cum reiese din scrierile Eddice, a­a ar sta lucrurile. CÇci astfel se gÇse­te Œn prefaîa scrierilor Eddice, unde Œn ambele cÇrîi, scrise cu multÇ grijÇ, ei numesc DROTZET al Inaltului Tribunal Pretorian, eroina prea cerescului ­i Œnsoîitorului, stÇpƒnului, MARELUI GABRIEL de la Gardie, pe care Academia din Upsala o are de multÇ vreme: " thadan for Othin i Svithiod, thar var sa Kongur er Gylsi het: oc er han fretti til Asia manna er Aesir voru Kalladir, for han i moti theim, oc baud seim i fit riki en fatimi fylgdi ferd theirra. Hwar sem their dvol thust i londum, ja thar par ar oc trutho men artheir voru theáradandr thui ar rikis menn sa tha olika flestum mannum othrum at segurd oc vitj. Thar thotti Othin sagrit vellir, oc Landzkostir godur, oc Kaus fier thar Vorgarstadt sem nu heitir Sigtun". Odinus a plecat de acolo Œn Sveonia al cÇrei rege era Gylso. La el ajunsese cu faima numelui asiaticilor, cel cÇruia i se spunea AESIR ­i care, la urcarea lui pe tron, i-a invitat pe toîi: ace­tia au dat curs invitaîiei, fÇrÇ zÇbavÇ. Oriunde îi-ai fi Œndreptat privirea, nu vedeai decƒt recolte Œnfloritoare, cÇci pretutindeni Œnflorea pacea, printre localnicii de bunÇ credinîÇ, erau acceptate de ei acele lucruri care erau gƒndite, Œn vreme ce pentru alîii, ­tiinîa ­i excelenîa formei erau mai ademenitoare. Odinus, acolo unde a vÇzut cÇ-i merge recoltei ­i cÇ solul este fertil, a ales locul pentru cetate, pe care acum localnicii o numesc Sigtuna, thadan, spune autorul, for Othin et Svithiod. De aici, Odinus a sosit Œn Sueonia, dupÇ cum se nume­te ea astÇzi. Cu numele acesta se etaleazÇ ea, dar, Œn afarÇ de acesta, ea s-a numit mai Œnainte Svithiod dupÇ cum o confirmÇ scrierile Eddice editate de prea-deliberatul Ressenius, fiind vorba de o ediîie rezultatÇ prin colaîionarea mai multor exemplare: Esstr thad for han nordut that sein nu heiter. Cuvinte care sunt absolut acelea­i, ne asigurÇ interpretul danez; aceasta concordÇ ­i cu versiunea latinÇ a islandezului Olaus Magnus din anul 1629. Prin urmare este vorba de acela­i loc care acum se nume­te Svithiod, adicÇ Svecia. De aceea­i pÇrere este ­i Stephanus Olaus Islandezul cƒnd, Œn anul 1646, demonstreazÇ interpretarea ornamentatÇ a Hauniei. Dar despre aceasta ­i despre multe alte cuvinte, nu mi se pare util a face apel la mai multe precepte decƒt s-a fÇcut pƒnÇ acum - ajunge.

9