HOME
Sarmisegetusa2000

Sorana Georgescu-Gorjan
revista "Brâncuşi", Tg.- Jiu

ULTIMUL DAC AJUNS PÎNĂ LA NOI

Geometria naturii şi ritmicitatea vieţii se oglindesc în arta arhaică, definită prin geometrism, simetrie şi repetiţie.

După Nicolae Iorga, în vatra de civilizaţie tracică se găsesc înseşi rădăcinile geometrismului grec. Mircea Eliade sublinia faptul că cel care a dat viaţă formelor, simbolurilor şi înţelesurilor arhaice uitate de milenii în Europa a fost Constantin Brâncuşi. Uluitoarele sale forme arhetipale le-a făurit regăsindu-le rădăcinile şi izvoarele, forţele care le-au hrănit.

Întradevăr, în opera brâncuşiană au ţîşnit la lumină bogăţii strînse tăcut de-a lungul mileniilor, realităţi ancestrale purificate infinit în timp.

Sculptoriţa Miliţa Petraşcu, eleva lui Brâncuşi între 1919 şi 1923, a învăţat de la acesta rolul gîndirii sintetice în artă. Ea va afirma: "Arta noastră are ceva de începuturi, de geneză, de esenţializare a ideii. Ori arta modernă, aşa cum o vedea Brâncuşi şi cum o văd şi eu, reprezintă tocmai această întoarcere la sine".

Înainte să se realizeze monumentul Ecaterinei Teodoroiu în anul1935 la Tîrgul Jiu, artista a studiat îndelung tipurile de femei din judeţul Gorj. A surprins o extraordinară asemănare cu trăsăturile distincte ale strămoşilor daci. Monumentul creat de ea este străjuit de patru femei, "demne, viguroase, cutezătoare" "ca nişte Ane de Meşteri Manole".

În munţii Gorjului, sculptoriţa a regăsit "o stranie împărţire alpertră a dacilor", iar pe Constantin Brâncuşi l-a definit drept "ultimul dac ajuns pînă la noi". "Ca toţi strămoşii noştri cei de demult din Dacia, Brâncuşi stătea de vorbă cu piatra şi lemnul pe care le socotea fiinţe". "Brâncuşi ştia totul (...). Era de o ştiinţă ancestrală şi apropierea lui de Deceneu mergea pînă la o reîntrupare". Pînă şi barba lui Brâncuşi î-l evocă artistic pe Zamolxes.

Artista a modelat portretul lui Brâncuşi în anul 1937, realizînd "un cap de vechi dac", de "nepot a lui Decebal", cu o "scînteietoare energiei a ochilor".

Spre sfîrşitul vieţii, se gîndea să-i realizeze un cap mărit, "cocoţat pe o formă de ou". Căci ea afirma: "Brâncuşi a redescoperit oul, adică forma perfectă a existenţei şi implicit a artei (...). Totul la el are forma oului. Pînă şi modulii din coloana fără sfîrşit".

Miliţei i se părea firesc că cel mai mare novator dintre sculptori să se nască pe pămîntul românesc, care "cu munţii şi săpăturile apelor, cu deschiderea spre mare şi ascunzişurile Deltei nu este altceva decît o uriaşă sculptură, un model de arta hărniciei, de arta inteligenţei şi de arta desăvîrşirii".

"Oul brâncuşian simbolizează tocmai geneza, înţelepciunea, hărnicia dacilor care au coborît pînă la noi, întruchipaţi în Brâncuşi".

Se cuvine să amintim că şi Geo Bogza desluşea în atelierul brâncuşian "un interior românesc, dac şi predac, pe care şi-l durase ca pe o Sarmisegetuză sufletească, ale cărei ziduri n-aveau să fie niciodată năruite".

Dacă Lucian Blaga îl considera pe Brâncuşi "cea mai înaltă ridicare a spaţiului mioritic", Elena Văcărescu îl numea "sfînt păstor rumân" ce "nu mînă oi ci stele. Din focurile fantastice care ard în el, se nasc prin calcinare esenţe de idei", iar criticul James Farrell socotea că "În afară de Shakespeare şi Beethoven mai există un Dumnezeu - acesta este românul Brâncuşi".


| Balmus | Boroneant | Borsevici | Botezatu | Crisan | Damian | Deac | Gavril |
   |
Gorjan | Gheorghe | Mantu | Predoiu | Teleoaca | Ticleanu |
|
Toncilescu | Vartic | Vinereanu |
   |
Savescu |