|
Ion Borsevici
Academician, Chisinau
SOARTA DACISMULUI IN BASARABIA Numeroase vestigii arheologice demonstreaza sigur continuitatea
carpato-danubian-nistreana a poporului romin. Vestigiile dace sunt si ele numeroase, una din cele mai importante fiind sanctuarul rotund de la Butuceni (Orhei), o veche asezare stramoseasca
datind inca din paleoliticul superior. Important in cercetrea civilizatiei dace este si aportul basarabenilor.
Dimitrie Cantemir si Alecu Russo vorbesc cu dragoste si inspiratie despre daci. Considerabil a influentat cercetarea fundamentala a civilizatiei dace B.P. Hasdeu (dar despre aceasta latura a problemei a vorbit mai amanuntit colegul nostru Pavel Balmus). In secolul XIX scriitorii, oamenii de cultura si politicienii rom!ni utilizau destul de des si consecvent termenul daco-rom!n. Aceasta se refera nu numai la principate sau la vechiul regat, ci si la Basarabia - o parte a Moldovei Voevodale.
Cu toate restrictiile regimului comunist rom!nii moldoveni din Basarabia au pastrat cu sfintenie cultul originii lor dacice atit in anii ocupatiei rusesti (1812-1918), cit si in
perioada ruso-bolsevica (1940-1991). In conditiile ocupatiei sovietice, cind in Basarabia (R.S.S. Moldoveneasca) era interzisa literatura istorica a poporului nostru, intelectualii dobindeau
masiv aceasta literatura prin librariile din diferite orase ale URSS. Astfel firul dacismului n-a fost intrerupt si a actionat benefic asupra generatiilor dupa 1940, fapt care a fost demonstrat
de istoricele evenimente din anii 1988-1991, evenimente care au culminat cu Marea Adunare Nationala din 1989 si bataliile declansate in jurul limbii rom!ne pentru reinscaunarea ei drept limba de
stat in baza grafiei latine. Apoi a urmat declararea Actului de Suveranitate (adoptat la 23 iunie 1990 in primul parlament ales in circumscriptii pe baza de alternativa) si declararea Actului de
Independenta a Republicii Moldova care s-a savirsit la 27 august 1991. Toate acestea, precum si datorita descompunerii, dezagregarii dramatice a statalitatii imperiului - URSS. La marile
demonstratii de slobozenie de sub jugul ocupatiei straine, alaturi de cele mai sfinte insemne ale poporului rom!n a fluturat si capul de lup dacic. In anii de independenta, in ciuda opozitiei
dusmanoase, in invatamintul prescolar, scolar si universitar din Basarabia originea dacica a poporului rom!n este studiata in conditii de relativa libertate nationala si spirituala. In pofida
manifestarilor sovine si nostalgice, in presa scrisa, la radio si televiziune, in discursurile oamenilor politici originea dacica a rominilor e analizata tot mai profund, cu multa mindrie si
statornicie. Pentru multi participanti la miscarea de renastere nationala din Basarabia in "anii de foc" 1988-1991 a fost demonstrata originea, radacinile dacice ale neamului nostru,
fapt ce a conturat fara echivoc identitatea noastra nationala - romini si punctum. In calitate de Presedinte al Comisiei Parlamentare (1988-1989), in conditiile ultimului legislativ
sovietizat, in mare parte dusmanos identitatii noastre nationale, vreme de noua luni, am lucrat zi de zi, alaturi de un grup de lingvisti si juristi, la elaborarea si apararea legislatiei
lingvistice referitoare la reinscaunarea limbii rom!ne drept limba de stat, cit si asupra nomenclatorului limbilor vorbite pe intreg teritoriul Republicii Moldova. In calitate de rector al
universitatilor pedagogice din Balti si Chisinau, Director al Cabinetului Prezidential si Presedinte al Societatii Pedagogice din Republica Moldova, istoric si filosof de profesie, pot sa declar
in fata inaltului Congres ca, gasindu-ma in centrul miscarii de renastere nationala, participind la discutiile din presa, in revistele stiintifice, la adunarile populare sau ale intelectualilor,
la sedintele Comisiei sau ale Parlamentului, in numeroasele luari de cuvint la radioul si televiziunea nationala, am abordat tematica originii noastre dacice, ceea ce a jucat un rol deosebit de
benefic pentru a demonstra oponentilor nostri necesitatea decretarii limbii rom!ne drept limba de stat in Republica Moldova si revenirea la grafia latina. Acest mare act s-a infaptuit la 31
august 1989. Toamna aceasta vor fi editate doua volume, continind ostenelile mele, in temei pe marginea evenimentelor mai sus pomenite. Cei 11 ani de implementare a legislstiei
lingvistice ne dovedesc ca acest proces se ciocneste de o rezistenta acerba, in primul rind din partea unui mare si influent grup al clasei guvernante. Actualmente si partea esichierului de
centru-dreapta a legislativului de la Chisinau, datorita permanentelor disensiuni, nu reuseste sa obtina o unitate politica, capabila sa urneasca carul din loc. Acest fapt ne face sa ne amintim,
a cita oara, de aprecierea anticului Herodot: "Tracii sint un popor numeros. Daca s-ar uni ei ar deveni de neinvins".
Doar o durere insuportabila, comprimata pina la refuz, a intregii Basarabii, ocupate vreme de aproape doua sute de ani de catre tarismul rus, iar apoi de catre sovietici a putut sa ne
uneasca pentru o clipita pe toti moldovenii de la est de Prut in 1989. "Ceea ce am trait in 1989, -
scria criticul literar si politicianul Andrei Turcanu, - se intimpla unui popor o data la o jumatate de mileniu. Insa la prima rascruce a slobozeniei noastre, interesul national s-a intilnit cu diversiunea straina si cu secatura autohtona. In calea noastra s-a postat un intreg Fanar postsovietic
." Cind oare vom tine cont de experienta istorica si de spusele anticului filosof? Si totusi, inchei cu speranta ca noua generatie de tineri romini basarabeni vor fructifica
originea noastra dacica, demnitatea si verticalitatea ei intru realizarea sacrului vis secular de unitate a poporului rom!n. In aceste teze este concentrata falnica, dar si duruta
existenta in timp a bogatelor radacini dacice ale neamului rom!nesc. |
