Conf. Univ. GEO  STROE,
presedintele Academiei Daco-Rom^ne:

Problematica actuala a dacorom^nisticii din perspectiva  intereselor dacorom^nitatii la inceput de mileniu

Dupa cum este cunoscut, valorile dacorom^nisticii au unele constante eterne, dar si un set de valori variabile, care difera de la o epica la alta, de la un mileniu la altul in viata natiunii dacorom^ne.

 Fata de aceste valori s-au comis si greseli care, din pacate, mai au repercursiuni imense asupra eternizarii valorilor dacorom^nesti, iar in problematica actuala s-au acumulat probleme nerezolvate la timp si s-au creat altele noi deosebit de complicate, care ameninta valorile fundamentale dacorom^nesti pe termen lung.

1. Prima este problema politizarii pe care au practicat-o destul de multi si pe care o mai practica si acum unii la noi privind aderarea la Uniunea Europeana si la NATO. Sub imperiul acestor practici tip cliseu, desi avem constiinta ca nu se poate face acest lucru peste noapte, fortam  dincolo de limitele posibilului si sacrificam alte valori punind in pericol real constantele eterne dacorom^nitatii.

2. O alta problema este ca avem obiceiul de a nu merge cu adevarul pina la capat, asumindu-ne in intregime toate consecintele ce decurg de aici. Ori, prezentind adevarul pe jumatate fata de propria natiune se pot lua decizii de pe premise false care devin sinucigase ori care ne vor costa foarte mult ulterior din punct de vedere spiritual si material. Ulterior va fi din ce in ce mai greu, daca nu imposibil ca membri ai propriei natiuni sa accepte cealalta parte de adevar riscind sa fim, fie pe de o parte niste masluitori de istorie, fie pseudocercetatori si sa inveninam si mai mult relatiile dintre membrii propriei noastre natiuni. Unii sint convinsi de o jumatate de adevar, altii vor prelua intregul adevar si vor apare diferite convingeri chiar fata de valorile constante. Ori, azi nu avem de ce sa ne temem de trecut ori de ce sa ne fie rusine: putine natiuni au un trecut decimilenar ca noi si este o minune ca in ciuda tuturor greselilor noastre, si ale altora fata de noi, mai supravietuim ca natiune. Trebuie sa aratam cum am fost, cum sintem, fara nici o retinere pentru ca deja altii ne cunosc mai bine decit credem noi si chiar incep sa creada altfel despre noi, poate mai mult decit credem noi despre noi, ceea ce ni se pare semnificativ.

3. Adevarul ca elementul dacic a fost hotaritor in geneza dacorom^nilor - de unde si denumirea aceasta si nu de romanodaci; deja despre romani se vorbeste diferit in mileniul III. La fel si faptul ca limba daca este muma celei latinesti cum se exprima un binecunoscut fruntas al Scolii Ardelene. In trunchiul nostru biologic tipa inca singele stramosilor nostri daci.

4. Datorita unei incredibile tolerante, noi am risipit valori, culturi, productii spirituale, intiietati, licente, energii si idei de importanta covirsitoare pentru cultura si civilizatia umana, am dovedit dintotdeauna un spirit creator risipitor, iar alte natiuni, putin mai creatoare, dar mai speculante au reusit sa valorifice prin universalizare valori dacorom^nesti ca fiind proprietatea lor de-o vesnicie. Fiind aproape  imposibil sa restabilim adevarul atit de tirziu, este foarte greu sa convingi pe altii ca alte natiuni si-au insusit valorile noastre, unele chiar simbolic pentru ele, sa afirmam ca noi sintem cei dintii, devenind practic ridicoli in ochii lumii, desi avem dreptate si ca am fost furati, prin prescriptia extinctiva, cum ar spune un jurist. Prin faptul ca am acceptat furtul, minciuna pina acum, altii s-au facut stapini de generatii pe valorile noastre. Ba, mai mult, ne pun pe noi, sa platim si licenta. Trebuie sa inventariem valorile, sa le recuperam originea, sa ne cinstim creatorii.

5. Aratindu-ne indiferenti fata de o astfel de tratare atemporala, noi care am fost de la inceputul lumii, am lasat pe altii care n-au fost, au venit doar de pe alte meleaguri, insa au convins pe altii ca ne-au primit ei in gazda, si este dificil sa demonstram evidenta pentru nestiutori. Putem fi luati drept straini in propria tara, excluzindu-ne de la stapinirea resurselor noastre pe care le-am creat, deci dupa unii nu am mai avea dreptul la eternitate. Altii isi asuma paternitatea creatiilor, a valorilor lumii daca nu ne exercitam dreptul la adevar. Dezamagiti de nedreptati sintem indemnati la autodeznationalizare, dezbinare, nebagare in seama, disparitie. Puiul de cuc crescut de indolenta parintilor ne alunga pe noi din cuibul stramosesc.

6. Vechimea noastra este contestata; cei ce n-au istorie sau o istorie de decenii sau secole vin sa ne scoata din istorie. In Calendarul dacoroman in care avem zece milenii pe buletinele de piatra trebuie sa ne reamintim zilnic, an de an, martirii, parintii natiunii, cavalerii si sihastri, creatorii de valori.

7. Denumirea tarii noastre in viitor DACOROM>NIA - fara liniuta de despartire va grabi unificarea spirituala: dacii au continuat prin dacorom^ni si prin rom^ni. Rom^nii au plecat de la gurile Dunarii la Troia, apoi au fondat Roma. Regalian a dat reintregirii teritoriale si spirituale temeiul acestei denumiri ca identitate pentru mileniul III.

8. Crearea unor opere fundamentale precum o biblie zalmoxiana a  dacorom^nilor ca o carte de invatatura dacorom^neasca, o istorie sacralizata pentru dacorom^ni, un dictionar etimologic al limbii dacrom^ne constituie un obiectiv esential. Redacorom^nizarea prin familie, scoala, biserica, universitate, mediatizind permanent simbolistica dacorom^neasca, va perpetua dacorom^nitatea si unificarea spirituala obisnuita si mentinuta in spirit.

9. Impactul Uniunii Europene tinde sa devina catastrofal pentru economia noastra, dar mai ales pentru spiritualitate, riscind sa se produca o noua sinteza precum cea de dupa razboaiele daco-romane; de data asta, aproape complet demolate in spirit; globalizarea va fi o provocare uriasa pentru natiunea noastra careia trebuie si putem sa facem fata inteligent si fara pierderi de identitate numai daca gindim intelept si actionam unitar.

10. Realizarea unui Fond al Dacorom^nitatii de 1% din valorile creatoare ale dacorom^nilor de pretutindeni va constitui o masura de supravietuire biologica, culturala, lingvistica, economica a natiunii noastre, ca fond de comunitate de la nastere la inmormintare, pentru orice dacorom^n care vorbeste dacorom^neste; contemporanii nostri, oriunde s-ar afla, cunosc faptul ca statul este uneori parazitat si lucreaza citeodata contra propriei natiuni. Trebuie ca natiunea insasi, independent de stat, sa-si ia masuri pe baza solidaritatii etnice pentru eternizarea valorilor dacorom^nesti pe Terra noastra comuna.

11. Unitatea noastra este un ideal; reintregirea tarii a revenit ca o necesitate vitala. Neunirea sapa prapastii in interiorul unei natiuni care pot produce rupturi de identitate; sfisierea teritoriala trebuie sa inceteze cu orice risc. Dreptul la unitate, la reintregire este imprescriptibil; el se impune, nu se cerseste, se ia, nu se da. Deviza: reintregirea Dacorom^niei acum, cu orice pret!

12. Academia Dacorom^na trebuie sa contribuie, in fine, ca for cultural stiintific independent la unificarea spirituala a dacorom^nilor din tara si de pretutindeni prin Programul TEMPUS DACOROM>NA COMTERRA 10 025, la pregatirea actiunilor de reintregire fara de care pericolele se amplifica exponential

| Home | Content II | Content I | Cuejdean | Berinde | Deac2 | Gheorghe | Macovei | Oprescu || Predoiu | Stroe | Ticleanu2 | Tisu | Tatomirescu |