Ion Pachia Tatomirescu

Arutela / Arudela (Terra Aruteliensis / Arudeliensis)
Arudeal / Ardeal (Tara Ardelenilor / Tara Ardealului)

Spatiul cultural civilizatoriu din "inima" Daciei Dacorom^ne Arutela / Arudela-Ardeal, "e legat de numele indigen (dacic) al Oltului, Alutus (Tomaschek crede chiar /.../ ca si Alutus, rīul, a avut o forma Aruta)..." (PGet, 158). Īn limba pelasgo-daco-thracica, forma la care face referinta Tomaschek este de fapt Alutua, care a evoluat īn Olt.

Arutela era si numele cetatii (castrului) de pe malul drept al Oltului, la Cozia-Bivolari (ruinele i se vad si astazi), punct strategic la intrarea īn "tara" / " provincia" dacica / dacorom^neasca desemnata prin omonim, desigur, dinspre sud / Dunare, pe valea respectivului rīu-afluent al sacrului fluviu. Arutela, ca fortareata-provincie / tara de rīuri-pereche, Aluta / Olt si Marisia / Mures, a fost binecuvīntata demiurgic si cu ziduri-munti din arcul carpatic: Carpatii Orientali, Meridionali si Apuseni; s-a reliefat la interferenta culturilor Tisa, Turdas-Vincea, Cucuteni, prima pecete stilistica fiindu-i pusa de cultura Petresti, īntre anii 5500 si 3500 ī.H. (cf. GCiv, 63). Īn epoca bronzului, centrul metalurgic al arutelienilor / arudelienilor (ardelenilor - bineīnteles, termenul de ardelean s-a format din dacicul aruteli- / arudeli- + latinescul -ens "fiinta" / -ensis "sabie / sabier"m, "razboi / razboinic ", īn dacorom^na arhaica, īnainte de anul 250 d.H., dar dupa ce noua īmpartire administrativa romanic-imperiala pusese īn circuit - sub Hadrian, din anii 123 si 124 d.H. - sintagmele: Dacia Porolissensis, Dacia / Terra Apulensis, Malvensis etc. Reactia autohtona nu putea fi decīt īn Terra Aruteliensis / Arudeliensis, adica Tara Ardealului / Ardelenilor), sau centrul metalurgic al Oltului de Sus si al Muresului Superior (incluzīnd si Bīrsa, Terra Bīrsa; bīrsa bucata de fier "care leaga īntre ele brazdarul, cormana si plazul plugului" - DEX, 88), a devenit foarte puternic si vestit, mai ales din timpul culturii Sighisoara-Wietenberg.

Īn toponimul dacic Arutela se evidentiaza Aru(t)- + -(t / d)ela; pe franja semantic-sincretica, Aru(t)- īsi revendica radicalul arg  are-g- "a īnchide", "cladire, casa / cetate", "argea" ("Argeal"), ori īn alaturata franja: "a lumina", " alb" / "aur" (cf RLtr, 91 / REtn, 118); -(t / d)ela este sufix diminutival, evoluīnd īn dacorom^nescul -el; se leaga de radicalul dhel- / dhal- " a īnverzi, a creste", ca īn finalul numelor de dacice plante medicinale: duodela, dochetea, chodela etc.

Este semnalata de Pīrvan ca terminatie īn numele de localitati din Dacia (cf. PGet, 158). Deci pe fir etimologic, Arutela (arg=92- / are-g- + dhel- / -dhal- + -a) / Arudela - Ardeal (īn perechea de oclusive dentale s-a impus sonora, d, reactivata din radical; vocala posterioara īnchisa "a cazut" dintre sonanta lichida vibranta, r, si oclusiva dentala, t / d; vocala deschisa mediala finala "a disparut" ca īn Aluta; īnsa sonanta lichida laterala, /, a antrenat vocala finala īn procesul de diftongare ascendenta la vocala precedenta: -e- / -ea-) are īncarcatura semantic-sincretica distincta: " cetate (īnchizatura), pamīnt / tinut (tara / provincie) unde creste / īnverzeste lumina / aur"; inductia semantic-sincretica īn perimetrul cromatic al "aurului verzui / verzuriu" nu se poate īntemeia decīt pe urmatoarea realitate: "aurul dacic / transilvanean contine mult argint (īn medie 25-26%) si de aceea este de culoare deschisa, usor verzuie, fapt care īnlesneste recunoasterea lui; aurul se gaseste īn Transilvania sub toate formele sale: īn filoane - aur primar, īn sedimente rezultate din dezagregarea rocilor aurifere, īn diluviuni si aluviuni" (CS, 335); ca sa nu mai amintim puternicul cult al Soarelui despre care graieste tablita rotunda de la Tartaria-Ardeal (a carei scriere dateaza din anul 5300 ī.H) (GCiv, 66), cult devenit din 1600 ī.H., prin Zalmoxis, prima religie monoteista din lume, Zalmoxianismul (rezidīnd - īn partea initiatica / misterica), stiinta de a produce nemuritori...

| Home | Content II | Content I | Cuejdean | Berinde | Deac2 | Gheorghe | Macovei | Oprescu || Predoiu | Stroe | Ticleanu2 | Tisu | Tatomirescu |