|
Paul LazÇr TonciulescuDOUÆSPREZECE MILENII DACOROM¶NE¸TI Se mai discutÇ i azi - Œn contradictoriu - despre originea i civilizaîia poporului dacoromƒn. Dar, nu trebuie sÇ omitem faptul cÇ suntem Œnconjuraîi numai de state purtƒnd
numele unor populaîii alogene, care s-au aezat pe pÇmƒnturile noastre strÇbune i au desnaîionalizat pe fraîii notri din nord, vest, sud i est pe care i-au gÇsit acolo atunci cƒnd au venit din
diferite pustiuri, fraîi care i-au pierdut astfel originea dacoromƒnÇ. Dar, alÇturi de cei desnaîionalizaîi se mai gÇsesc i azi - pe meleagurile strÇmoeti - ŒncÇ 12.000.000 dacoromƒni, care
i-au menîinut originea lor dacoromƒnÇ, precum i limba lor strÇmoeascÇ. La aceste realitÇîi mai trebuie sÇ adÇugÇm ŒncÇ una: aceea cÇ foarte mulîi fraîi de-ai notri se gÇsesc Œn numÇr foarte
mare i Œn alte 27 îÇri ale lumii.Originea autohtonÇ purÇ a dacoromƒnilor menîionaîi, contestatÇ de unii alogeni, este explicabilÇ mai ales prin vechimea lor pe aceleai pÇmƒnturi, dar i prin
studierea evoluîiei geologice a teritoriului Œn care s-au nÇscut i au trÇit de aproape 2 milioane de ani. SÇ nu uitÇm cÇ omul fosilÇ de la Neanderthal are o vechime de circa
100.000 ani, iar cel de la Cro-Magnon doar circa 35.000 ani, Œn timp ce fratele nostru oltean de la Bugiuleti, Comuna Tetoiu-jud. Vƒlcea, pe Valea lui GrÇunceanu are o vechime de
1.900.000-2.000.000 ani, descoperit de savantul Dardu-NicolÇescu-Plopor. Explicaîia acestei mari diferenîe de vƒrstÇ constÇ Œn faptul cÇ oamenii din vestul Europei, de tip dolicocefal, au
dispÇrut datoritÇ unor cataclisme mai puîin elucidate (probabil: cÇderea pe pÇmƒnt a resturilor provenite din descompunerea Œn atmosfera terestrÇ a primei luni, care a fost i primul satelit al
pÇmƒntului, luna fiind atrasÇ permanent de cÇtre pÇmƒnt, astfel cum se repetÇ acelai fenomen i azi cu luna existentÇ). Oamenii din rÇsÇritul Europei au fost brahicefali, aa cum sunt i azi. De
aici rezultÇ cÇ occidentul a fost ocupat prin roire de cÇtre brahicefali, adicÇ de oamenii din est, adicÇ de o parte a strÇmoilor notri din spaîiul carpatic-dunÇrean-pontic. Numai aa se
explicÇ existenîa Œn antichitate, Œn vestul Europei, a unor triburi cu nume dacoromƒneti, precum i folosirea - la multe popoare din vestul Europei - a unui numÇr foarte mare de cuvinte
dacoromƒneti i chiar a unor elemente gramaticale comune numai cu limba dacoromƒnÇ. Printre triburile menîionate anterior, putem cita: A) ×n Hispania / Spania:
Ablaidaci, Albocenses, Ambirodaci, Argeli, Arevaci, Arronidaci, Aurienses/Orienses, Banienses, Barbarii, Berones (v. localitatea Beroe din Dobrogea), Bibali, Bursaonenses, Calnecii, Calnici (v.
localitatea Cƒlnic din jud. Alba, jud. Cara-Severin i jud. Gorj), Comanesciqi (v. localitatea ComÇneti - jud. Arad, BacÇu, Botoani, Galaîi, Gorj, Harghita, Mehedinîi, Olt i Suceava; v. i
antroponimele ComÇneciu, ComÇnici, ComÇniciu), Corovesci (v. localitatea Corobeti - jud. Arge i Gorj), Cosetani (v. localitatea Coseti - jud. Hunedoara), Couneidoqi (v. Dochia), Daci,
Dagae (v. dagae - numele dacilor orientali, menîionaîi pe Tabula Peutingeriana; v. DÇgƒîa - localitate Œn jud. Iai), Dagenses, Datii (v. Date - localitate Œn jud. Mure), Deciani (v. Decea -
localitate Œn jud. Alba), Decii, Ergavicenses (v. Ergeviîa - localitate Œn jud. Mehedinîi), Gruii (v. localitatea Gruiu - jud. Arge, Ilfov, Olt, Vƒlcea; v. localitatea Grui - jud. Gorj, Mure;
v. localitatea Gruiu Lung - jud. Hunedoara etc.), Haraugate, Ilergetai/Ilegetes (v. geîi - numele mai multor triburi dacice din estul Europei i vestul Asiei), Indigetes/Sindigetes (v. i
Singidava - localitate Œn Dacia anticÇ, reedinîÇ a tribului dac numit singi), Letani (v. Letea - localitatea Œn jud. BacÇu i Tulcea), Lacetani, Longeidoci (v. antroponimele dacoromƒneti Docea
i Dociea), Lunarii (v. Luna - localitate Œn jud. Cluj i Satu Mare), Misgetes/Mysogetae (v. geîi), Ossigi (v. Osica - localitate Œn jud. Olt), Pelendones (v. Pelendava - localitate Œn Dacia
anticÇ), Sacani/Saci (v. Sacidava - localitate Œn Dacia anticÇ), Terraconenses (v. TarcÇu - localitate Œn jud. Neamî; v. Tarcea - localitate Œn jud. Bihor), Turdetani (v. Turda - localitate Œn
jud. Cluj i Tulcea; v. Turda - localitate Œn jud. Alba i Hunedoara), Turduli, Vaccaei, Virvesci, Vloqi (v. vlachi). B) ×n Gallia de sud: Ambarii, Boxsani (v. boxÇ "cÇrbunÇrie";
v. localitatea Boca jud. - Cara-Severin, Hunedoara, SÇlaj, Vƒlcea; v. Bocitura - localitate Œn jud. Alba; v. localitatea Bociîa - jud. SÇlaj; v. localitatea Bogsig - jud. Arad), Cocosates (v.
cocoat "cu cocoae"; v. Cocoari - localitate Œn jud. Vrancea), Daciates (v. daci; v. Decea - localitate Œn jud. Alba), Dati, Decieni (v. Decea), Longeidoci etc.
La aceste denumiri de triburi mai putem adÇuga i unele antroponime: A) Hispania: Davus "dacul", Daticus "dacul", Decianus, Decius etc.
Ca localitÇîi, putem cita - Œn principal: A) Hispania: Argenteola, Arsa, Arsi, Balsa, Bania, Baniana, Barca, Batora, Blanda, Burum, Calnici, Cauca/Coca (v. Caucaland - regiune Œn
zona Munîilor BuzÇu), Caunus, Ceresus, Ceret, Comenesciqi, Coronici, Dacia/Decium, Deciana, Deva (care existÇ i azi Œn Ýara Bascilor din Spania), Ergavica, Ieso, Lancia, Murgi, Plumbaria,
Plumbarii, Rhoda, Saceli (v. SÇcele - zonÇ de lƒngÇ Braov), Tuati, Turbula, Ulcia, Urson, Vacca, Vama, Vesperies etc. B) Gallia MeridionalÇ: Alba, Boxani, Piscenae, Raurica,
Rhoda, Ursulae, Vadem Sabaticum, Vesuna. Mai Œntƒlnim i nume de fluvii: A) ×n Hispania: Alba, Florius, Pisoraca, Vacca.
B) ×n Gallia MeridionalÇ: Arauris, Argenteus Amnis, Druentia, Oltis, Varus. ×n sfƒrit, ca oronime au existat: A): ×n Hispania: Argenteus Mons, Cuncus
promontorium, Lunarium promontorium. B) ×n Gallia MeridionalÇ: Albia, Gaura, Mancelus, Matrona, Stara (v. Stara Planina i Stara Zagora - vechi localitÇîi din Bulgaria de azi),
Vesulus etc. ×n antichitate, geîii (nume dat de greci dacilor) au mai fost semnalaîi ca tyrageîi (Œntre Nistru i Nipru), tisageîi (Œntre Nipru i Munîii Urali) i massageîi
(Œntre Munîii Urali i China; v. i Horog - capitala regiunii autonome Pamir din Tadjighistanul de azi, regiune Œn care se folosesc i acum covoare olteneti). La massageîi au existat nume ca
Spargapises, fiul reginei Tomyris, poeîi-scriitori ca Rudachi i Avicena, Mirxas (v. Mircea) - general din armata bizantinÇ a lui Belizarios. Tot din spaîiul dacic au mai plecat: - Vorbitorii de "scriere sfƒntÇ / sanscrita / sainte ‚criture" - plecaîi spre Valea Indusului. - Sumerienii, Œn mileniul V Œ.e.n. - de la TÇrtÇria-pe-Mure spre
Irakul de azi (fosta Mesopotamia < anticul Sumer). - Etruscii, Œn mileniul IV Œ.e.n., din Munîii Apuseni spre Italia. - Dardanii, condui de Dardanus, Œn
mileniul III Œ.e.n. - plecaîi Œn Italia din Dardania, provincie a Daciei la sud de Moesia i mÇrginae cu strƒmtoarea Dardanele, recunoscutÇ ca fiind o diocezÇ / provincie a Daciei sub ŒmpÇratul
bizantin Constantin. - Aheii, Œn mileniul III Œ.e.n., plecaîi din nordul DunÇrii spre Grecia de azi (v. aheianul vovo "dava", nume pÇstrat i azi Œn denumirea multor localitÇîi
din Bulgaria i Serbia, precum i sub forma ova Œn Romƒnia; v. Tƒrnovo, Starcevo, Dimovo, Karamanovo, Ostrovo, Popovo, Antonovo, Gabrovo, Karlovo, Brezovo, Topolovo, Ezerovo, Izvorovo, Batovo,
Bernovo, Gramatikovo, Antimovo, Alexandrovo, ¸tefanovo, Tetovo, Dakovo, Gerovo, Prahovo; Œn Romƒnia: Argova, Bƒrnova, Craiova, Korbova, Cacova, Cladova, Hƒrova, Hinova, Orova, Prahova, Rasova,
Rƒtcova, Sadova, Teregova etc., etc. - Bascii - Œn mileniul III Œ.e.n.; conform studiilor hematologice efectuate de Prof. Souchard, se confirmÇ plecarea lor de la DunÇrea de jos,
astfel cum se menîioneazÇ i Œn tradiîiile lor. Ei sunt urmaii pelasgilor, populaîie strÇveche menîionatÇ de scriitorii antici la sud de Munîii Carpaîi i Œn Peninsula BalcanicÇ. Ca o
confirmare, Œn Ýara Bascilor din Spania a fost descoperitÇ cetatea pelascÇ UXAMA, iar numele vechi al Spaniei / Portugalia a fost IBERIA, nume ce se regÇsete Œn IVIRIA, vechiul nume al Gruziei /
Georgiei din nordul Munîilor Caucaz, bascii fiind rude bune i cu gruzinii / georgienii. - Latinii, condui de Latinus - plecaîi Œn jurul anului 1300 Œ.e.n. -
Dardanii lui Aeneas, regele Troiei, dupÇ rÇzboiul troian din anii 1272-1270 Œ.e.n. (v. nivelul VII b 2 de la Troia, care este de origine moldoveneascÇ). - Dorienii, veniîi din
nordul DunÇrii la Œnceputul mileniului II Œ.e.n., au Œmpins pe ahei spre Asia MicÇ, dƒnd natere la RÇzboiul troian. - Triburile din Elveîia, care i azi vorbesc dialecte
conîinƒnd foarte multe cuvinte dacoromƒneti, dialecte numite: grizon, ladin, roman/romand, surmiran, sursilvan, sutsilvan, retoroman (v. mumÇ "mamÇ", io, ieu "eu" etc.). -
Occitanii din sudul Franîei, care vorbesc o limbÇ foarte apropiatÇ de limba dacoromƒnÇ, Œn numÇr de circa 16.000.000 (v. cloca, el e greu, el e gelos, io aug "eu aud" etc.). -
Panonnii din Panonia (azi Ungaria), unde s-a descoperit Œn anul 1976 o cetate dacicÇ Œn Buda, dealul din stƒnga DunÇrii care face parte din Budapesta (v. georgianul Buda "davÇ" i cele 73 (Œn
trecut) de Buda i Budeti - localitÇîi din Romƒnia). - Geîii din Polonia de azi, unde s-a descoperit Getidava, cetate situatÇ pe Vistula mijlocie. - Lituanii i
letonii, care au cuvinte dacoromƒneti Œn limbajul lor, avƒnd tipul somatic al dacoromƒnilor actuali (v. lituanul daina "doinÇ", existent Œn cƒntecele maramureene sub forma refrenului
doinÇ-daina; v. i multe cuvinte sanscrite Œn lituanÇ). - Vechii locuitori ai Germaniei, care vorbeau o limbÇ latinÇ (conform lui Suetonius, scriitor din timpul ŒmpÇratului roman
Augustus; v. i latinul germanus "frate bun de mamÇ i de tatÇ", nume dat de romani vechilor locuitori ai Germaniei). Plecarea strÇmoilor romanilor i a bascilor etc. din spaîiul
dunÇrean-balcanic se reflectÇ foarte concret Œn urmÇtoarele constatÇri: - limba dacoromƒnÇ conservÇ cuvinte din latina arhaicÇ, inexistente Œn latina clasicÇ din perioada cƒnd o
treime din Dacia a intrat sub stÇpƒnire romanÇ; - limba dacoromƒnÇ are mai multe cuvinte de origine latinÇ decƒt limba italianÇ; - limba dacoromƒnÇ are 211
etimoame de origine latinÇ clasicÇ i 270 etimoame comune cu limba bascÇ, unde este i ba ca ŒntÇritor (pozitiv i negativ); - Œn 1975, Arpadus Dobo a publicat la Budapesta o
inscripîie descoperitÇ la Sz”ny (nordul Ungariei), anticul Brigettio, pe sarcofagul confecîionat de Marcus Ulpius Celerinus, subofiîer Œn legiunea I Adiutrix, trimisÇ Œn timpul ŒmpÇratului roman
Aurelius Antonius Caracalla (198-217) Œmpotriva dacilor liberi din nordul Pannoniei. Sarcofagul a fost confecîionat pentru acest subofiîer i fiul sÇu. ×n aceastÇ inscripîie, Marcus Ulpius
Celerinus se intituleazÇ interpres dacorum "interpretul dacilor". Este cert cÇ Œn acele timpuri, chiar i Œn nordul Pannoniei se vorbea limba dacÇ, dei nu mai erau decƒt circa 70 de ani pƒnÇ la
pÇrÇsirea Daciei de cÇtre Aurelian, dupÇ cei circa 170 de ani de stÇpƒnire romanÇ. - Calendarul dacic de la Sarmizegetusa era mai precis decƒt cel roman i permitea numÇrarea
zilelor unui an cu ajutorul unor stƒlpi aezaîi Œn formÇ de cerc. ×n latina arhaicÇ la cerc se spune amnus, care Œn latina clasicÇ, prin asimilare, a devenit annus, cu semnificaîia evoluatÇ de an
(ca timp), pornit de la cercul de la Sarmizegetusa, care era echivalent cu an. ×n jud. BuzÇu se mai folosete i azi cuvƒntul amnar, semnificƒnd "stƒlpul care susîine tinda caselor îÇrÇneti". Toate aceste micÇri de populaîii strÇvechi dacoromƒne spre patriile lor actuale sunt explicabile prin fenomenele care s-au petrecut dupÇ glaciaîiunea IV W�rm, ŒncheiatÇ prin anii
9800 Œ.e.n. Ne referim Œn special la potopul provocat de topirea gheîurilor de la Polul Nord i a gheîarilor care acopereau Œntreg teritoriul situat la nord de paralela 460. Se tie i acum cÇ
Œntreaga Germanie este acoperitÇ de morene aduse de gheîari din zona Peninsulei scandinave. AceastÇ topire a fost cauzatÇ de ŒncÇlzirea atmosferei terestre. Prin topirea gheîarilor i a
gheîurilor menîionate, toate îinuturile de cƒmpie au fost inundate i populaîiile existente pe ele au dispÇrut. Au rÇmas numai oamenii din munîi. PregnantÇ Œn acest domeniu este legenda sumerianÇ
Œn care ni se spune cÇ, dupÇ potop, regele din ¸urupak a luat conducerea neamurilor din munîi. Pe mÇsurÇ ce temperatura a Œnceput sÇ creascÇ, oamenii au Œnceput sÇ coboare din munîi, datoritÇ i
creterii numÇrului lor, i s-au rÇspƒndit Œn zonele Œn care bÇlîile provocate de inundaîii au Œnceput sÇ sece. Foarte semnificative sunt i "descÇlecÇturile" lui Drago VodÇ Œn Moldova i Negru
VodÇ Œn Ýara RomƒneascÇ, ambele venind din Ardeal / Cetatea Munîilor. Existenîa strÇmoilor dacoromƒnilor pe actualul teritoriu al Romƒniei este confirmatÇ i de descoperirile
arheologice efectuate pƒnÇ Œn prezent, cu atestÇri ŒncÇ din paleoliticul inferior (circa 1.000.000 ani Œn urmÇ), Œn Bucureti, valea Argeului, pe Prut, jud. Cluj, jud. Alba, jud. Bihor, jud.
Hunedoara, cu continuitate de existenîÇ pƒnÇ Œn zilele noastre. Din perioada analizatÇ, numitÇ epipaleoliticÇ (9800-6000 Œ.e.n.), putem cita descoperirile de la Ostrovul Corbului
(sat, comuna Hinova-jud. Mehedinîi), Scaune-CeahlÇu i Bordosu-Bicaz-Chei - culmi Œnalte din Munîii Carpaîii Orientali, Insula Banului / Ostrovu Golu-jud. Mehedinîi, Petera Hoîilor (BÇile
Herculane-jud. Cara-Severin). Aceste decoperiri se continuÇ ca existenîÇ Œn perioada neoliticÇ (6000-1900 Œ.e.n.), Œn epoca aramei, epoca bronzului i epoca fierului pƒnÇ Œn zilele noastre, cu
atestÇri din ce Œn ce mai numeroase, pe mÇsura creterii populaîiei i a roirii acesteia Œn spaîiul analizat, circa 150 localitÇîi. Vechimea civilizaîiei dacoromƒnilor se mai
poate constata i prin marea varietate a cƒntecelor populare, inexistentÇ la nici un alt popor european. Aceeai varietate cu totul aparte se mai gÇsete i Œn îesÇturile populare (la costumele
naîionale), ca i Œn îesÇturile covoarelor, cu continuare pƒnÇ Œn Pamir, regiune autonomÇ din Tadjighistan (actuala denumire a teritoriului ocupat Œn antichitate de massageîi), constituind ŒncÇ o
dovadÇ a Œntinderii geîilor Œn antichitate. ×n final, capacitatea i vechimea dacoromƒnilor s-a mai manifestat i prin marile capacitÇîi cu renume mondial, cum ar fi savantul
CoandÇ, Aurel Vlaicu, Pierre Ronsard (Banul MÇrÇcine) i mai puîin cunoscutul general american de origine romƒnÇ numit George Pomuî, cel care a reuit sÇ tranzacîioneze cumpÇrarea peninsulei
Alaska de cÇtre S.U.A. de la rui etc., etc. |