| 
                                                Pavel Balmus  
                                                    Centrul National de Hasdeologie, Chisinau 
  DACICA PERPETUA HASDEUEANA 
                                                    (Dainuirea dacilor in conceptia lui B. P. Hasdeu)
  Se implinesc 14 decenii, de cind, in revista sa ieseana 
                                                    "Foita de istorie si literatura" (aprilie-iulie 1860), tinarul (de 22 de ani) B. P. Hasdeu publica programaticul si "scandalosul" articol "PIERIT-AU DACII
                                                    ?". Prin acest combativ articol, autorul isi propunea nu numai "sa puna la punct"
                                                     pe reprezentantii scolii latinist-ardelene din Principate, ci sa si afirme "supravetuirea", peste secole, a stramosilor geto-daci de pe aceste meleaguri. Eruditul savant si 
                                                    scriitor, pe cale de afirmare furtunoasa in cea de-a doua jumatate a sec. XIX, s-a dovedit fidel acestei "cruciade"-mars prodacic, consacrind numeroase alte studii, capitole de 
                                                    monografii amintitei teme.  Astfel, chiar concomitent cu aparitia fragmentarei lucrari "Pierit-au dacii?", B. P. Hasdeu demonstreaza, cu dovezi 
                                                    "concrete", "palpapibile", existenta si perpetuitatea-dainuire, peste vremi si ani, a dacilor, deveniti, ulterior, "romano-moldo-vlahi" (potrivit 
                                                    calificativului cantemiresc!), semnind, bunaoara, in aceiasi "foita" a sa (nr.3 din luna mai 1860), articolasul "Mozaice de la Zarmizegetuza", "destainuite inca in 
                                                    anul 1823, in Ardeal, intre zaristile vechiei capitale a dacilor, Zarmizegetuza, cunoscuta, acum, sub numele slav de Gradiste"  Urmeaza, apoi, ciclul de lectii tinute, in 
                                                    1968, la Atheneul Romin, cu titlul "CINE AU FOST DACII?" (expozeuri publicate in revista lui I. Vulcan "Familia", n-rele: 41-44 din 1868), articolele: "Viata de codru 
                                                    in Dacia: Studiu filologic" (1873); " Originile pastoriei la romini. Elemente dacice" (I-III); "Studii gramaticale asupra limbii dacilor" (1874); "
                                                    Zimbrul si Dacia" (1875); Zina FILMA. Gotii si gepizii in Dacia" (1877) si inca multe alte lucrari, publicate initial in revista hasdeuiana de prestigiu "Columna 
                                                    lui Traian".  Extrem de diverse si numeroase paragrafe si pagini cu tematica "dacica" isi vor gasi locul in monografia sa de proportii "Istoria critica 
                                                    a rominilor" (1873-1875): "8. Istoria bordeiului in Dacia"; "44. Grinarele si mormintele subterane in Dacia"; "61. Limba dacica, limba slavica si limba 
                                                    romina" s. a. m. d.  Tot aici trebuie amintite si lucrarile hasdeuene, editate postum sau cele "sub forma de manuscris" , inclusiv cele din tineretea-i 
                                                    basarabeana-"rusesca". Ne referim la "Elementele dacice in limba romina. Note dupa cursul universitar 1896-1897
                                                     ", pastrate, mult timp, la Arhivele Statului din Bucuresti, precum si la bogata serie de "Investigatii asupra mitologiei dacilor", efectuate de catre fiul lui Al. Hijdeu, 
                                                    Thadeu Hijdeu, viitorul B. P. Hasdeu, in limba rusa, limba oficiala a Basarabiei si a stiintei "imperiale" din ani anii 40-50 ai secolului XIX. Acestea din urma, fiind traduse si 
                                                    publicate (in anii 70-80 ai acestui din urma veac, in revista bucuresteana "MANUSCRIPTUM", de catre istoricii literari Ion Oprisan si Stanciu Ilin), constituie niste argumente in plus 
                                                    intru demonstraraea seriozitatii preocuparilor stiintifice prodacice ale marelui savant si scriitor romin, ci si a inceputurilor, a temeiniciei viitoarelor "luari de atitudine" si 
                                                    accentelor polemice din antologicul sau articol-studiu, intocmit si "lansat" acu 140 de ani ("Pierit-au dacii").   |