|
dr. Alexei Rau Directorul general al Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova e-mail: bnrm@moldova.md
Dilema centralÇ a Fiinîei dacoromƒne Am avut tot timpul intuiîia cÇ Œn construcîia fiinîei noastre naîionale existÇ o contradicîie Œntre subcontientul naîional, care e dacic prin excelenîÇ, i
contientul naîional situat Œn coordonatele cretinismului. Cunoscƒnd mai multe lucruri despre strÇmoii notri, aceastÇ intuiîie a trecut Œntr-o convingere tacitÇ. ×nsÇ atunci cƒnd i-am dat expresie, am
fost apostrofat de o aa manierÇ, Œncƒt mÇ vÇzui nevoit sÇ caut reperele unei demonstraîii formale a acestei convingeri. BÇnuiesc cÇ situaîia aceasta este tipicÇ pentru toîi acei care tiu i simt adevÇruri
adevÇrate despre daci dar nu au acele vehicule formale care sÇ-i situeze Œn canonica dar iminenta zonÇ a oficializÇrii i a recunoaterii.Cu privire la cunoatere, Einstein a fÇcut douÇ
constatÇri remarcabile: 1) gƒndirea noastrÇ se desfÇoarÇ Œn mare parte fÇrÇ aplicarea cuvintelor i incontient, i 2) noi cunoatem lumea nu doar din experienîa senzorialÇ proprie, ci mai ales prin
semnele experienîelor senzoriale ale altor oameni (e vorba aici nu doar de semne grafice, ci i de "impulsurile" infailibile venite de la strÇmoi, de pildÇ). S-a deschis astfel o cale nouÇ de abordare a
mentalului, de corelare a pÇrîii contiente cu cea incontientÇ ale acestuia, alta decƒt cea freudistÇ care a condus la blocarea accesului la cÇmpul fiinîei, cale dezvoltatÇ i fundamentatÇ apoi teoretic de
cÇtre Joseph Murphy, unul dintre tovarÇii de idei ai pÇrintelui teoriei relativitÇîii. S-a adeverit astfel cÇ existÇ un mental universal incontient i, desigur, un mental naîional incontient, Œn acesta
din urmÇ fiind depozitate experienîele senzoriale, gƒndirea, credinîele, codurile-cutume - Œntr-un cuvƒnt cultura spiritualÇ i psihologia generaîiilor precedente. Mentalul incontient al
oricÇrei naîiuni are o dominantÇ vectorialÇ. Dominanta acelei pÇrîi (covƒritoare de altfel) a incontientului nostru naîional pe care o constituie experienîa senzorialÇ, spiritualÇ i psihologicÇ a dacilor
este principiul armoniei. Acesta din urmÇ s-ar reduce la urmÇtoarele postulate: 1) Energiile negative i cele pozitive au o origine (sursÇ) comunÇ i, prin urmare, corelaîia lor imanentÇ nu poate fi alta
decƒt echilibrul; 2) Binele i RÇul au aceeai origine, drept care soluîia pentru Bine nu este de a lupta Œmpotriva RÇului, ci de a Œndrepta energia acestuia pe un fÇga bun; 3) Omul i natura au aceeai
origine, iar echilibrul dintre ei se poate obîine numai pe calea empatiei. Pentru a evita elementele de misticism, am Œncercat sÇ suprapun aceste postulate cu ceva mai palpabil i mai
probant. Se tie cÇ unul din straturile cele mai profunde ale mentalului incontient Œl constituie miturile. Legendele despre cosmos ale romƒnilor (Œn special cele etiologice) denotÇ o uimitoare identicitate
cu postulatele principiului dacic sus-amintit. Astfel, Dumnezeu se aflÇ cu dracul Œn relaîii de rudenie (frate, vÇr). Mai mult , creatorul folosete energia diavolului la facerea lumii (acesta fiind pus sÇ
care pÇmƒnt, apÇ etc.). Omul i Cosmosul sunt de aceeai provenienîÇ, din acelai element (fie cÇ e vorba de carnea ce a cÇzut din pomul cel mare i din ea s-au fÇcut oamenii, fie cÇ originea este aerul, apa
sau pÇmƒntul (lutul). ×nsui Dumnezeu s-a nÇscut din elementele natale (din spuma mÇrii, din aer etc.). Atitudinea faîÇ de elementele de florÇ i faunÇ Œn legendele, Œn cƒntecele noastre, Œn
Mioriîa este una prin excelenîÇ empaticÇ i confraternÇ. ×n fond, analiza Œntregului ciclu etiologic al mitologiei noastre ne ŒntÇrete Œn convingerea cÇ incontientul nostru naîional este unul dacic. Unul din cele mai mari secrete i resurse ale prosperitÇîii Œl costituie interacîiunea dintre contient i incontient, acesta din urmÇ ascunzƒnd posibilitÇîi i energii nebÇnuite. AceastÇ
interacîiune se produce numai dacÇ sunt respectate i aplicate anumite legi Œn acest sens, cea mai importantÇ fiind tocmai legea armoniei. Ea ne spune cÇ incontientul poate fi garantul i forîa motrice a
prosperitÇîii numai Œn cazul cƒnd contientul i se adreseazÇ cu gƒnduri armonioase, cu motivaîii benefice. ×nsÇ dacÇ gƒndurile i intenîiile (motivaîiile) contientului sunt malefice, dumÇnoase, reacîia
incontientului este de aa naturÇ, Œncƒt rezultatul poate fi distructiv, de multe ori chiar tragic, Œn cel mai bun caz rezultatul poate fi o stagnare sau un regres. Cretinismul este
cel care a adus Œn cƒmpul contiinîei noastre noîiunile de luptÇ, duman i pÇcat, fapt pentru care, aa cum afirmÇ N. SÇvescu, dacii au fÇcut tentative de a Œmpiedica pÇtrunderea noii religii Œn spaîiul
lor. ×n consecinîÇ, de atunci Œncoace Œn fiinîa noastrÇ naîionalÇ se ŒncalcÇ legea armoniei Œn interacîiunea contientului cu incontientul, de unde rÇmƒnerea noastrÇ tehnologica Œn urmÇ faîÇ de popoarele
prospere. Tot din aceastÇ contradicîie intrafiinîialÇ se trage i cea mai fatidicÇ, dupÇ mine, trÇsÇturÇ a romƒnilor - discordia. Pentru cÇ dezintegrarea internÇ a fiinîei naîionale conduce, conform
aceleiai legi a armoniei (atunci cƒnd aceasta este ŒncÇlcatÇ) la dezintegrarea comunitÇîii naîionale. Din acest unghi de vedere cred cÇ destinul Daciei seamÇnÇ cu acela al Bibliotecii din Alexandria,
aceastÇ minune a lumii fiind i ea strivitÇ de tÇvÇlugul noii religii. Un dac reprezentativ din punctul de vedere al principiului armoniei de care am vorbit i al legii armoniei
formulatÇ de Murphy a fost Constantin Brƒncui. ×n primul rƒnd, sculptorul nostru a fost o confirmare vie a postulatelor despre cunoatere formulate de Einstein. Sculptorul nostru era atƒt de credincios
principiului armoniei, Œncƒt aceasta se manifesta nu doar Œn atitudinea empaticÇ faîÇ de lemn, de piatrÇ i de alte materiale Œn care sculpta (SÇ nu uitÇm, zicea el, cÇ Œn copacul pe care vrem sÇ-l
cioplim ade un strÇmo de-al nostru,de aceea nu trebuie sÇ violentÇm lemnul,ci sÇ urmÇm structurii lui intime), ci i Œn comportamentul sÇu cotidian. El nu numai cÇ nu avea noîiunea de dumÇnie, dar nu
concepea nici mÇcar sÇ vorbeascÇ de rÇu despre cineva. Apoi, graîie acestui fel de a fi, el a a avut un acces fantastic la incontientul naîional, reuind sÇ parcurgÇ, Œntr-o scurtÇ viaîÇ de om, calea
multisecularÇ a spiritualitÇîii dacice. Intuiîia despre triunghiul pe care Andrei Vartic l-a descoperit Œntr-un mod atƒt de magnific prin mÇsurÇri i calcule, Brƒncui o avea Œn subcontient i i-a dat
expresie Œn autoportretul sÇu geometric, mesajul cÇreia ar fi acesta: "Eu sunt un dac integrat Œn Cosmos". ¸i tocmai accesul acesta la incontientul nostru dacic i-a permis lui Brƒncui sÇ devinÇ, aa
cum scrie Œn majoritatea marilor enciclopedii ale lumii, cel mai mare creator al sec. XX alÇturi de Einstein. Eu sunt convins, cÇ un astfel de destin e posibil pentru Œntreaga noastrÇ
naîiune, dacÇ ea ar urma calea iniîiaticÇ a marelui sculptor. De altfel, celebrul istoric William McNeill Œn monumentalul sÇu tratat despre ascensiunea Occidentului, conchide cÇ ascensiunea pe calea
civilizaîiei ŒnseamnÇ, pe de o parte, o exprimare tot mai deschisÇ a subcontientului colectiv , iar pe de altÇ parte, diversitatea culturalÇ i prosperitatea civilizaîiilor occidentale se datoreazÇ Œn cea
mai mare parte exteriorizÇrii acestui incontient. Contradicîia dintre contientul naîional i subcontientul naîional este, aadar, dilema centralÇ a fiinîei daco-romƒne. Soluîionarea ei ar
putea fi fÇcutÇ pe douÇ cÇi: 1) SÇ lÇsÇm lucrurile aa cum sunt, sÇ ne pierdem identitatea i sÇ irosim multe secole pentru a ne acumula un nou subcontient care sÇ concorde cu contientul i astfel sÇ
intrÇm Œn scena istoriei Œn unul din mileniile viitoare sau 2) SÇ gÇsim cÇile de schimbare a mentalului contient, armonizƒndu-l cu incontientul lÇsat ca zestre de minunaîii notri strÇmoi i sÇ
facem istorie Œn chiar acest secol XXI. Ce alegem ? |
|