dr. Alexei Rau
Directorul general al Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova
e-mail: bnrm@moldova.md

Dilema centralÇ a Fiinîei dacoromƒne

Am avut tot timpul intuiîia cÇ Œn construcîia fiinîei noastre naîionale existÇ o contradicîie Œntre subcon­tientul naîional, care e dacic prin excelenîÇ, ­i con­tientul naîional situat Œn coordonatele cre­tinismului. Cunoscƒnd mai multe lucruri despre strÇmo­ii no­tri, aceastÇ intuiîie a trecut Œntr-o convingere tacitÇ. ×nsÇ atunci cƒnd i-am dat expresie, am fost apostrofat de o a­a manierÇ, Œncƒt mÇ vÇzui nevoit sÇ caut reperele unei demonstraîii formale a acestei convingeri. BÇnuiesc cÇ situaîia aceasta este tipicÇ pentru toîi acei care ­tiu ­i simt adevÇruri adevÇrate despre daci dar nu au acele vehicule formale care sÇ-i situeze Œn canonica dar iminenta zonÇ a oficializÇrii ­i a recunoa­terii.

Cu privire la cunoa­tere, Einstein a fÇcut douÇ constatÇri remarcabile: 1) gƒndirea noastrÇ se desfÇ­oarÇ Œn mare parte fÇrÇ aplicarea cuvintelor ­i incon­tient, ­i 2) noi  cunoa­tem lumea nu doar din experienîa senzorialÇ proprie, ci mai ales prin semnele experienîelor senzoriale ale altor oameni (e vorba aici nu doar de semne grafice, ci ­i de "impulsurile" infailibile venite de la strÇmo­i, de pildÇ). S-a deschis astfel o cale nouÇ de abordare a mentalului, de corelare a pÇrîii con­tiente cu cea incon­tientÇ ale acestuia, alta decƒt cea freudistÇ care a condus la blocarea accesului la cÇmpul fiinîei, cale dezvoltatÇ ­i fundamentatÇ apoi teoretic de cÇtre Joseph Murphy, unul dintre tovarÇ­ii de idei ai pÇrintelui teoriei relativitÇîii. S-a adeverit astfel cÇ existÇ un mental universal incon­tient ­i, desigur, un mental naîional incon­tient, Œn acesta din urmÇ fiind depozitate experienîele senzoriale, gƒndirea, credinîele, codurile-cutume - Œntr-un cuvƒnt cultura spiritualÇ ­i psihologia generaîiilor precedente.

Mentalul incon­tient al oricÇrei naîiuni are o dominantÇ vectorialÇ. Dominanta acelei pÇrîi (covƒr­itoare de altfel) a incon­tientului nostru naîional pe care o constituie experienîa senzorialÇ, spiritualÇ ­i psihologicÇ a dacilor este principiul armoniei. Acesta din urmÇ s-ar reduce la urmÇtoarele postulate: 1) Energiile negative ­i cele pozitive au o origine (sursÇ) comunÇ ­i, prin urmare, corelaîia lor imanentÇ nu poate fi alta decƒt echilibrul; 2) Binele ­i RÇul au aceea­i origine, drept care soluîia pentru Bine nu este de a lupta Œmpotriva RÇului, ci de a Œndrepta energia acestuia pe un fÇga­ bun; 3) Omul ­i natura au aceea­i origine, iar echilibrul dintre ei se poate obîine numai pe calea empatiei.

Pentru a evita elementele de misticism, am Œncercat sÇ suprapun aceste  postulate cu ceva mai palpabil ­i mai probant. Se ­tie cÇ unul din straturile cele mai profunde ale mentalului incon­tient Œl constituie miturile. Legendele despre cosmos ale romƒnilor (Œn special cele etiologice) denotÇ o uimitoare identicitate cu postulatele principiului dacic sus-amintit. Astfel, Dumnezeu se aflÇ cu dracul Œn relaîii de rudenie (frate, vÇr). Mai mult , creatorul folose­te energia diavolului la facerea lumii (acesta fiind pus sÇ care pÇmƒnt, apÇ etc.). Omul ­i Cosmosul sunt de aceea­i provenienîÇ, din acela­i element (fie cÇ e vorba de carnea ce a cÇzut din pomul cel mare ­i din ea s-au fÇcut oamenii, fie cÇ originea este aerul, apa sau pÇmƒntul (lutul). ×nsu­i Dumnezeu s-a nÇscut din elementele natale (din spuma mÇrii, din aer etc.).

Atitudinea faîÇ de elementele de florÇ ­i faunÇ Œn legendele, Œn cƒntecele noastre, Œn Mioriîa este una prin excelenîÇ empaticÇ ­i confraternÇ. ×n fond, analiza Œntregului ciclu etiologic al mitologiei noastre ne ŒntÇre­te Œn convingerea cÇ incon­tientul nostru naîional este unul dacic.

Unul din cele mai mari secrete ­i resurse ale prosperitÇîii Œl costituie interacîiunea dintre con­tient ­i incon­tient, acesta din urmÇ ascunzƒnd posibilitÇîi ­i energii nebÇnuite. AceastÇ interacîiune se produce numai dacÇ sunt respectate ­i aplicate anumite legi Œn acest sens, cea mai importantÇ fiind tocmai legea armoniei. Ea ne spune cÇ incon­tientul poate fi garantul ­i forîa motrice a prosperitÇîii numai Œn cazul cƒnd con­tientul i se adreseazÇ cu gƒnduri armonioase, cu motivaîii benefice. ×nsÇ dacÇ gƒndurile ­i intenîiile (motivaîiile) con­tientului sunt malefice, du­mÇnoase, reacîia incon­tientului este de  a­a naturÇ, Œncƒt rezultatul poate fi distructiv, de multe ori chiar tragic, Œn cel mai bun caz rezultatul poate fi o stagnare sau un regres.

Cre­tinismul este cel care a adus Œn cƒmpul con­tiinîei noastre noîiunile de luptÇ, du­man ­i pÇcat, fapt pentru care, a­a cum afirmÇ N. SÇvescu, dacii au fÇcut tentative de a Œmpiedica pÇtrunderea noii religii Œn spaîiul lor. ×n consecinîÇ, de atunci Œncoace Œn fiinîa noastrÇ naîionalÇ se ŒncalcÇ legea armoniei Œn interacîiunea con­tientului cu incon­tientul, de unde rÇmƒnerea noastrÇ tehnologica Œn urmÇ faîÇ de popoarele prospere. Tot din aceastÇ contradicîie intrafiinîialÇ se trage ­i cea mai fatidicÇ, dupÇ mine, trÇsÇturÇ a romƒnilor - discordia. Pentru cÇ dezintegrarea internÇ a fiinîei naîionale conduce, conform aceleia­i legi a armoniei (atunci cƒnd aceasta este ŒncÇlcatÇ) la dezintegrarea comunitÇîii naîionale. Din acest unghi de vedere cred cÇ destinul  Daciei seamÇnÇ cu acela al Bibliotecii din Alexandria, aceastÇ minune a lumii fiind ­i ea strivitÇ de tÇvÇlugul noii religii.

 Un dac reprezentativ din punctul de vedere al principiului armoniei de care am vorbit ­i al legii armoniei formulatÇ de Murphy a fost Constantin Brƒncu­i. ×n primul rƒnd, sculptorul nostru a fost o confirmare vie a postulatelor despre cunoa­tere formulate de Einstein. Sculptorul nostru era atƒt de credincios principiului armoniei, Œncƒt aceasta se manifesta nu doar Œn atitudinea empaticÇ faîÇ de lemn, de piatrÇ ­i de alte materiale Œn care sculpta (SÇ nu uitÇm, zicea el, cÇ Œn copacul  pe care vrem sÇ-l cioplim ­ade un strÇmo­ de-al nostru,de aceea nu trebuie sÇ violentÇm lemnul,ci sÇ urmÇm structurii lui intime), ci ­i Œn comportamentul sÇu cotidian. El nu numai cÇ nu avea noîiunea de du­mÇnie, dar nu concepea nici mÇcar sÇ vorbeascÇ de rÇu despre cineva. Apoi, graîie acestui fel de a fi, el a a avut un acces fantastic la incon­tientul naîional, reu­ind sÇ parcurgÇ, Œntr-o scurtÇ viaîÇ de om, calea multisecularÇ a spiritualitÇîii dacice. Intuiîia despre triunghiul pe care Andrei Vartic l-a descoperit Œntr-un mod atƒt de magnific prin mÇsurÇri ­i calcule, Brƒncu­i o avea Œn subcon­tient ­i i-a dat expresie Œn autoportretul sÇu geometric, mesajul cÇreia ar fi acesta: "Eu sunt un dac integrat Œn Cosmos". ¸i tocmai accesul acesta la incon­tientul nostru dacic i-a permis lui Brƒncu­i sÇ devinÇ, a­a cum scrie Œn majoritatea marilor enciclopedii ale lumii, cel mai mare creator al sec. XX alÇturi de Einstein.

Eu sunt convins, cÇ un astfel de destin e posibil pentru Œntreaga noastrÇ naîiune, dacÇ ea ar urma calea iniîiaticÇ a marelui sculptor. De altfel, celebrul istoric William McNeill Œn monumentalul sÇu tratat despre ascensiunea Occidentului, conchide cÇ ascensiunea pe calea civilizaîiei ŒnseamnÇ, pe de o parte, o exprimare tot mai deschisÇ a subcon­tientului colectiv , iar pe de altÇ parte, diversitatea culturalÇ ­i prosperitatea civilizaîiilor occidentale se datoreazÇ Œn cea mai mare parte exteriorizÇrii acestui incon­tient.

Contradicîia dintre con­tientul naîional ­i subcon­tientul naîional este, a­adar, dilema centralÇ a fiinîei daco-romƒne. Soluîionarea ei ar putea fi fÇcutÇ pe douÇ cÇi: 1) SÇ lÇsÇm lucrurile a­a cum sunt, sÇ ne pierdem identitatea ­i sÇ irosim multe secole pentru a ne acumula un nou subcon­tient care sÇ concorde cu con­tientul ­i astfel sÇ intrÇm Œn  scena istoriei Œn unul din mileniile viitoare sau 2) SÇ gÇsim cÇile de schimbare a mentalului con­tient, armonizƒndu-l cu incon­tientul lÇsat ca zestre de minunaîii no­tri strÇmo­i ­i sÇ facem istorie Œn chiar acest secol XXI.

 Ce alegem ?   

| Home | Content | V. Boroneant | C-M Mantu | A. Rau | P. Soltan | N. Savescu | A. Vartic |