|
dr. Cornelia-Magda Mantu
Institutul de arheologie, Iasi
e-mail magdamantu@yahoo.com
Cucuteni - astazi Sud-estul Europei reprezintÇ leagÇnul mai multor civilizaîii
preistorice interesante, Œntre care se detaeazÇ prin cea mai spectaculoasÇ ceramicÇ pictatÇ, cultura Cucuteni.Parte integrantÇ a complexului cultural Ariud-Cucuteni-Tripolie (sau
Cucuteni-Tripolie), ce a ocupat o suprafaîÇ de peste 350000 kmp (sud estul Transilvaniei, aproape toatÇ Moldova- inclusiv Basarabia i o parte din Ucraina), cultura Cucuteni a avut o duratÇ de peste un
mileniu, Œn intervalul 4600-3500 B.C. A fost o culturÇ extrem de dinamicÇ dacÇ avem Œn vedere Œntinderea ei Œn timp i spaîiu (cu peste 3000 de aezÇri doar Œn spaîiul romƒnesc!), cu
realizÇri notabile Œn domeniul vieîii economice i cu manifestÇri artistice i estetice unice. Din pÇcate, unele aspecte legate de viaîa socialÇ i religioasÇ sunt ŒncÇ insuficient cunoscute, ca
de pildÇ misterul necropolelor/cimitirelor. SÇ facem o scurtÇ incursiune Œn aceastÇ minunatÇ civilizaîie, pentru a marca cƒteva din aspectele ei mai importante i a vedea Œn ce
mÇsurÇ pot ele sÇ fie interpretate ca o motenire Œn cultura materialÇ i spiritualÇ actualÇ. O trÇsÇturÇ specificÇ a acestei civilizaîii este faptul cÇ nu a cunoscut
stadiul de organizare urbanÇ, ca Œn Orientul Apropiat contemporan, ei fiindu-i caracteristice aezÇrile de tip rural, satele/aezÇrile. Chiar i Œn aceste condiîii, cu toate elementele comune,
aezÇrile diferÇ ca poziîie geograficÇ, Œntindere, conîinut, scop i chiar importanîÇ. CercetÇrile arheologice Œntreprinse Œn cei peste 110 de la descoperirea culturii Cucuteni (1884), indicÇ faptul cÇ
satele aveau o anumitÇ structurÇ i un anumit mod de organizare internÇ, uneori cu spaîii centrale mai largi, utilizate poate Œn cadrul adunÇrilor i ceremoniilor de cult.. Casele eru organizate
conform unor tipicuri clare, fiind grupate i dispuse Œn iruri sau ovale/cercuri. Dimensiunile construcîiilor studiate sugereazÇ chiar cunoaterea i folosirea unui sistem propriu de
mÇsurÇ, din pÇcate imposibil de reconstituit. Ne vom opri Œn primul rƒnd asupra manierei de construcîie a caselor, care oferÇ interesante paralele cu timpurile moderne i chiar contemporane
nouÇ. In cultura Cucuteni existau douÇ tipuri de case, de suprafaîÇ, predominante i de tip bordei mai rare. Ne vom referi aici la locuinîele de suprafaîÇ, pentru care se foloseau mai multe maniere de
construcîie i ne oprim Œn mod special asupra locuinîelor cu furci i podea/platformÇ de lut, cunoscute Œn limbaj arheologic i sub numele de "locuinîe cu platformÇ". Rolul acestor
platforme/podele de lut consta Œn principal Œn a proteja Œmpotiva umezelii i a frigului. Acest gen de case erau construite pe furci de lemn, Œnfipte pe marginea platformei, sau Œn gropi special
amenajate. Pereîii erau realizaîi din crengi sau o ŒmpletiturÇ din crengi destul de subîiri, peste care se adÇuga lut amestecat cu pleavÇ, iar Œn final peretele rezultat era finisat cu un strat
de lut, cu nisip fin Œn compoziîie. Unele case aveau mai multe ŒncÇperi i chiar douÇ nivele de construcîie (Brƒnzeni, Petreni). Vetre de foc, cuptoare pentru copt i ŒncÇlzit apar atƒt la parter
cƒt i la etaj. Laviîe de lut ars au fost identificate uneori de-a lungul pereîilor, sau lƒngÇ cuptoare, constituind parte a inventarului imobil (Tƒrpeti). S-au identificat de asemenea i spaîii special
amenajate pentru pÇstrarea proviziilor (Œn aezarea de la Poduri existÇ adevÇrate casete de lut ars i "grƒnare") sau practicarea unor meteuguri casnice precum îesutul, prelucrarea osului, cornului
i pietrei. Ferestrele erau circulare, iar uile uor rotunjite Œn partea de sus, mÇrturie Œn acest sens fiind unele descoperiri fericite, dar destul de rare (Trueti, Ariud). Gustul
pentru frumos guverna probabil i arhitectura, dupÇ cum rezultÇ din puîinele documente arheologice ce ne-au parvenit. Unele zone ale caselor erau Œmpodobite cu un decor Œn relief, din lut fin, realizat Œn
tehnica canelurii i dispus Œn motive spiralice sau meandrice. Astfel de porîiuni apar mai ales Œn zona vetrelor (Scƒnteia, Bereti), dar puteau fi aplicate i altor zone, poate deasupra uilor i
ferestrelor, sau pur i simplu pe pereîi, dacÇ interpretÇm unele descoperiri ulterioare de epoca bronzului din spaîiul danubian. Astfel de porîiuni decorate au fost Œntƒlnite chiar i Œn cadrul unor
aezÇri mult mai tƒrzii, dacice. Uneori s-a dovedit cÇ unele suprafeîe interioare ale caselor cucuteniene - podele, pereîi- fuseserÇ pictate cu ocru rou. Ceea ce este foarte interesant
este faptul cÇ Œn Moldova, chiar i astÇzi se mai construiesc astfel de case cu furci, evident cu unele modificÇri. Folosirea i astÇzi a acestui tip de case, cu furci, cu pereîii din crengi subîiri, peste
care se aplicÇ lut amestecat cu pleavÇ, se datoreazÇ atƒt lipsei fondurilor pentru utilizarea unor materiale mai costisitoare i mai rezistente, dar i calitÇîilor termice a unor astfel de construcîii.
Esenîele de lemn folosite la ridicarea acestui tip de construcîie actualÇ, stejarul, salcƒmul i teiul (cu o rezistenîÇ mai mare Œn timp) coincid surprinzÇtor de bine i cu informaîiile oferite
de analizele de polen pentru aezÇrile cucuteniene, care sugereazÇ utilizarea de cÇtre cucutenieni a acelorai specii Œn acest scop. Persistenîa pƒnÇ astÇzi a acestui gen de construcîii nu este dupÇ pÇrerea
mea ŒntƒmplÇtoare, chiar dacÇ este greu sÇ reconstituim maniera de transmitere a acestor informaîii. PƒnÇ nu demult o mare parte a inventarului imobil al gospodÇriilor îÇrÇneti, corespundea cu cel
prezentat mai sus al caselor de acum 6000 de ani Œn urmÇ. FÇrÇ ŒndoialÇ cÇ domeniul Œn care cucutenienii au excelat a fost arta decorativÇ, iar dovada cea mai concludentÇ Œn acest sens o
constituie ceramica, care s-a pÇstrat pƒnÇ astÇzi. Este de presupus cÇ alte obiecte, perisabile Œn timp, precum cele din lemn, îesÇturile sau Œmpletiturile ar fi adus la rƒndul lor dovezi ale
unor persistenîe Œn mediul popular. Inainte de a mÇ referi la decorul ceramicii sunt necesare alte cƒteva precizÇri importante legate de acest meteug. CercetÇrile interdisciplinare Œntreprinse Œn acest
domeniu au scos Œn evidenîÇ cunotiinîele diverse, profunde ale meterilor olari de acum 6600 ani Œn urmÇ. Pentru modelarea ceramicii pictate era aleasÇ o anumitÇ argilÇ, cu un amestec natural ridicat
de nisip i mica, care nu mai necesita adaosuri vegetale, ca liant; Œncepƒnd din Cucuteni A-B (circa 4800 B.C.) s-a folosit ca i Œn alte culturi contemporane din Orientul Mijlociu i Egipt un sistem
rotativ, de tipul viitoarei "roîi a olarului"( atestatÇ la noi apoi din nou Œncepƒnd cu sec. VII-VI Œ.e.n.!), ce a determinat o standardizare a formelor i zonelor decorate; ŒncÇ de
la Œnceput s-a folosit o angobÇ/ slip, ce se aplica anterior pictÇrii vaselor; culorile utilizate pentru pictare, ocru rou/hematitul (rou), oxidul de mangan (negru) i silicatul de calciu/ carbonatul de
calciu (alb), presupunƒnd atƒt cunoaterea foarte bunÇ a mediului ambiant i exploatarea lui corespunzÇtoare, dar i intense relaîii de schimb cu alte comunitÇîi, aflate uneori la distanîe apreciabile;
arderea vaselor Œntr-o atmosferÇ oxidantÇ, Œn cuptoare simple sau elaborate i obîinerea unor produse de ŒnaltÇ calitate, adevÇrate opere de artÇ, demonstreazÇ atƒt Œnaltele cunotiinîe pirotehnice dar i
mÇiestria deosebitÇ a meterilor olari. AceastÇ mÇiestrie este sugeratÇ din plin i de maniera de decorare a vaselor, care cunoate o evoluîie vizibilÇ, de la stilul pur geometric, Œn care
este folosit fiecare spaîiu, spre unul cƒt mai stilizat, ambele cu profunde implicaîii simbolice. Motivele decorative de pe vase, ca i bogata plasticÇ antropomorfÇ i zoomorfÇ ilustreazÇ
Œntr-o manierÇ ŒncÇ cripticÇ pentru noi credinîe i practici religioase greu de descifrat, specifice atƒt lumii balcano-dunÇrene, dar legate i de cea mediteraneeanÇ i a Orientului Apropiat, Œn care au
evoluat societÇîi agricole, cu un fond cultural comun. ¸ansa ultimelor zone geografice menîionate este cÇ aici s-au pÇstrat izvoare scrise i mituri ŒncÇ din epoca bronzului, ca i altele mai tƒrzii, pe baza
cÇrora s-au putut reface cel puîin Œn linii mari mitologia i panteonul lumii preistorice dispÇrute. Unii cercetÇtori romƒni, analizƒnd decorul ceramicii cucuteniene i cel din culturile
care-i urmeazÇ cronologic au putut stabili perpetuarea lui, Œn alte maniere de redare pƒnÇ Œn bronzul mijlociu, Œn cultura Costia-BelŒi Potok. Interpretarea motivelor decorative
pictate pe ceramicÇ ca i a plasticii cucuteniene oferÇ de asemenea posibilitatea recompunerii parîiale a unor aspecte din viaîa magico-religioasÇ a triburilor cucuteniene, care par sÇ se fi transmis
i Œn mitologia popularÇ romƒneascÇ, dar fÇrÇ sÇ se poatÇ stabili cu exactitate Œntotdeauna drumul parcursi verigile de legÇturÇ. Ne vom opri Œn primul rƒnd asupra motivului spiralic,
omniprezent Œn motivistica cucutenianÇ, ce se Œntƒlnete Œntr-un numÇr redus de culturi arheologice ale centrului i sud-estului european. A fost interpretat ca vrej al plantelor -simbol agrar de
esenîÇ femininÇ, cƒrcel al viîei de vie (datele arheobotanice confirmÇ cunoaterea i utilizarea de cÇtre cucutenieni a cesteia!), simbol al forîei virile (Œn timp ce restul elementelor decorative ar
reprezenta elemente feminine ce trebuie fecundate) sau arpe. Din punct de vedere cultual, reprezentarea cea mai frecventÇ a panteonului cucutenian este cea a Marii Zeiîe, creatoare a vieîii
(agricole i animale), dar i zeiîÇ a morîii, redatÇ Œn diferite ipostaze. Ipostaza de mamÇ a vieîii a Marii Zeiîe, ŒntƒlnitÇ i Œn alte mitologii este sugeratÇ de unele reprezentÇri statuare
semnificative, Œn care zeiîa îine copilul Œn braîe ( Krinicki, Koszylowce). In unele rare descoperiri de morminte s-a consemnat i prezenîa statuetelor antropomorfe feminine, alÇturi de scheletul
decedaîilor (Scƒnteia, Vihvatinîi), ce exprimÇ calitatea de zeiîÇ a morîii. Puterea creatoare, dÇtÇtoare de viaîÇ a Marii Zeiîe este sugeratÇ frecvent de pictarea cu culoare roie, culoare a vieîii, de
asocierea cu elemente din lumea vegetalÇ ( Lomacincy, Jukovczy, Brƒnzeni) sau animalÇ (protectoare a turmelor, ca la Brƒnzeni; protectoare a vƒnÇtorii, ca la Koszylowce). Asocierea ei cu petele
(Brƒnzeni), dar mai ales cea mai frecventÇ cu arpele de casÇ (RÇuceti, Scƒnteia), atrage atenîia datoritÇ prezenîei cultului arpelui Œn mitologia romƒneascÇ, dar i a altor popoare est europene. Se
presupune astfel o transmitere a cultelor preistorice Œn mitologia modernÇ. S-a observat de asemenea cÇ Œn unele cazuri, Marea ZeiîÇ este asociatÇ cu unele elemente vegetale ce reproduc "axa
lumii" (Costeti), expresie a cultului pilastrului ceresc, tema coloanei cerului avƒnd o largÇ rÇspƒndire i ipostaze multiple Œn mitologia romƒneascÇ, bazate poate pe aceste prime reprezentÇri preistorice,
din culturile Cucuteni i Gumelniîa Cuplul divin sau perechea divinÇ, reprezentƒnd pe Marea ZeiîÇ i acolitul masculin, necesar perpetuÇrii vieîii este redat plastic i sugestiv Œn cƒteva
compoziîii descoperite Œn arealul Cucuteni-Tripolie (Scƒnteia; Bilcze Zlote; Dumeti, Koszylowce). ReprezentÇrile masculine sunt Œn general mai rare i deseori sunt redate prin modelarea
taurului, sau doar a coarnelor lui. (Poieneti, Tg. Ocna-Podei). O altÇ temÇ des ŒntƒlnitÇ este cea a dansului ritual, sacru, exprimat splendid Œn cƒteva vase de tip horÇ ("Hora de la
Frumuica", "Hora de la Bereti", "Horele" de la DrÇgueni), sugerƒnd plastic profunzimea momentului i semnificaîia sa. Studiile etnografice i cele etnologice leagÇ prezenîa
reprezentÇrilor antropomorfe, zoomorfe i a celor din lumea plantelor din arta popularÇ romƒneascÇ de acest nivel preistoric, neolitic, exprimat magistral i prin cultura Cucuteni, unde ele apar pentru prima
datÇ i cƒnd de fapt s-a nÇscut mitologia popularÇ. Chiar dacÇ, aa cum am precizat deja, nu existÇ izvoare scrise, iar maniera de transmitere a acestor elemente rÇmƒne de multe ori ŒncÇ obscurÇ, ele
au constituit fÇrÇ ŒndoialÇ zestrea geneticÇ i culturalÇ pe care au evoluat ulterior comunitÇîile umane i pe care s-au altoit mai tƒrziu schimbÇrile survenite Œn cotidian i sacru.
Publicarea pe scarÇ mai largÇ a vechilor cercetÇri arheologice, iniîierea altora noi, vor oferi pe viitor posibilitatea comparÇrii i redescoperirea unor elemente comune Œntre lumea preistoricÇ i motenirea
etnograficÇ i culturalÇ actualÇ. Multe probleme vor rÇmƒne poate fÇrÇ rÇspuns, din cauza timpului scurs i a lipsei dovezilor evidente ale continuitÇîii. In Œncercarea de a comemora
i perpetua vechile tradiîii, la sfƒritul lunii iunie la Iai se organizeazÇ Œn ultimii ani un tƒrg al meterilor olari "Cucuteni 5000"( dei mai corect ar fi 6600!) , Œn care tot mai des unii
creatori populari ŒncearcÇ sÇ reŒnvie motenirea cucutenianÇ. Este ŒncÇ o dovadÇ cÇ motenirea cucutenianÇ nu a dispÇrut complet i cÇ sub noi valenîe o regÇsim alÇturi Œn cotidianul noului
mileniu. BIBLIOGRAFIE
1. Vl. Dumitrescu, Arta culturii Cucuteni, Bucureti 1979. 2. L. Ellis, The Cucuteni-Tripolye Culture. A Study in the Technology and the Origins of Complex
Society, BAR International Series 217, 1984. 3. Z. V. Ianusevic, Kulturnie Rastenia jugozapada SSSR po Poliobotaniceskih Issledovanija, ChiinÇu 1976.
4. C.-M. Mantu, Anthropomorphic representations from the Precucuteni and Cucuteni cultures, Œn Anatolica XIX, Istanbul 1993, p. 129-141.
5. C.-M. Mantu, A. M. Vlad, Gh. Niculescu, Painting pigments used for ceramic decoration in the Cucuteni-Tripolye cultural complex, in print, Timioara. 6. D. Monah,
Plastica antropomorfÇ a culturii Cucuteni-Tripolie, Piatra Neamî 1997. 7. A. Niîu, Continuitatea ceramicii pictate Œntre culturile Cucuteni-Tripolie i Gorodsk Usatovo (Horoditea
-Folteti), Œn CercetÇri istorice S.N., 8, Iai 1977. 8. F. Scurtu, C.-M. Mantu, M. GhiîÇ, Prospecîiuni magnetice Œn aezarea cucutenianÇ de la Scƒnteia.
Interpretarea rezultatelor, Œn manuscris. 9. R. VulcÇnescu, Coloana cerului, Bucureti 1972. 10. R. VulcÇnescu, Mitologie romƒneascÇ, Bucureti 1985.
|
