Prof. Univ. Elena Fortu
Membra U.A.P. Universitatea Hyperion Bucuresti

Uriasi si Urmasi

Transmise si imbogatite din generatie in generatie prin "Cuvint" - care nu se sfarma ca piatra, nu se topeste ca aurul, nici nu rugineste ca fierul, amintirile popoarelor marturisesc despre vechimea lor.

Poporul nostru, caruia vaile si muntii i-au tinut loc de statui ale nemuritorilor sai, beneficiaza prin toponime de o enciclopedie arheologica ce imbogateste zestrea omenirii.

 Legendele despre giganti, atlanti, uriasi, fapturi intilnite la amerindieni, in bazinul mediteranian, in legendele galeze, germane, ruse, chineze, abunda si in folclorul nostru intr-un chip anume.

 Pornind de la discul din Phaistos (Creta), calul alb de la Uffingdon, harta lui Piri Reis, Brazda lui Novac, Alex Ciulean in "Enigme arheologice", emite si argumenteaza stralucit ideea migratiei stramosilor pelasgilor din bazinul Caraibelor si nordul Braziliei in Europa, urmele lor putind fi descifrate pina in tara noastra in nenumaratele movile, in pilonii de piatra peste care Apolodor Damascenus a ridicat celebrul pod (legendele atribuindu-le si podul de la Calachici si cel de la Braila, din fata Linariei), Drumul Uriasilor (de la Saveni la Herta), Valul lui Traian si alte numeroase puncte.

Legendele noastre periodizeaza astfel evolutia omenirii:

1. Capcaunii - diformi, violenti, irationali, antropofagi

2. Uriasii - puternici, cutezatori, uneori ostili, alteori favorabili oamenilor, de care incearca sa se apropie (in Moldova, la Movila Rotunda "haiducul Ciurbei traia bine linga ei")

3. Oamenii - mai isteti, dar mai slabi, dupa care vor veni altii care "se vor uni doisprezece ca sa ridice un ou"

 Psihologia uriasului e definita prin indrazneala si neprevederea izvorita din constiinta puterii, care i-a pierdut, caci au suparat cerul care a trimis "Noiul" (potopul) sa-i piarda. Noe neluindu-i in barca, cei refugiati pe inaltimi au fost ciuguliti de pasari.

- Aveau pasiunea constructiilor, fara schele, datorita inaltimii lor, (calcau din balta in munte). Baietii si fetele se intreceau aruncind pietre: Piatra uriasului (comuna Caragelele), Piatra Fetei (comuna Reghiu), Piatra Fetei (Pecineaga), Pietrele Uriasului (Valea Narujei) etc. Aveau slabiciune pentru fetele oamenilor pe care adesea le furau.

 Femeile uriase dovedesc o mai bogata viata sufleteasca (izvorind, poate, din matriarhat). Uriasa care bocindu-si fiul "Dragul Lelii" ii sapa groapa in care va ramine un iaz si cu pamintul scos ridica mormintul (dealul) de la Draguleni (Oltenia), este o mama iubitoare.

- Fetele uriase, puternice, demne de Giganteea (Malta), construiesc cetati: Cetatea Fetei (Ilfov), Cetatea de la Tirighina, Cetatea de la Piua Pietrei; alte patru toponime "Cetatea Fetei" sint in Moldova. Erau aprige in iubire si minie (legenda muntelui Retezat). Erau gospodine si sociabile: puneau ceaunul la fiert si pina sa clocoteasca dadeau o fuga la cumatra in Bucovina dupa bors, sau la Tarigrad, dupa malai, ori pur si simplu, intindeau ciurul la cumatra peste Prut.

 Uriesesc, de asemenea, ceaunul gasit la Fundul Cracaului, pe care nu-l puteau ridica 30 de insi, justifica performantele lor: tot astfel urmele de picior de la Izverna, cele din Muntii Mizilului sau urmele unei miini pe o piatra a fundatiei Cetatii Neamtului si alta la Bisoca. Uriesesti, de asemenea, oasele de pe Valea Piriului, turloaiele de 5 stinjeni gasite in pietris de Vasile Voicila, craniul cit ciubarul de la Balabanesti, falca de trei ocale si jumatate si maselele cit pumnul.

- Fetele uriasilor aveau si ele inclinare spre oameni: Roza Rozalina, stramoasa maramuresenilor, indragostita de un soldat roman (justificare a orgoliului imperial al descendentilor) accepta s-o faca Dumnezeu mai mica, de dragul lui (trecerea la matriarhat?!).

Frecventa afirmatiei ca rom^nii se trag din uriesi e reflexul constiintei vechimii acestui neam (si, poate, a calitatilor si defectelor lui).

- Mormintele uriesilor din Movilele Catrei, cele lungi cit o fuga de cal de pe Mostistea, cele de la Birc de linga Sibiu (a caror legenda a fost preluata de colonistii sasi stabiliti aici), cele de pe marginea Brazdei lui Novac, intre Calafat si Mangalia, magurile de pe soseaua nationala 56 si multi tumuli si gorgane asteapta sa fie cercetate spre a-si spune cuvintul.

| Home | Content II | Content I | Content III | Balasa | Braneanu | Bucurescu | Cirgulea |
| Deju | Alecu | Fortu | Mocanu | Moldovan |