Parintele Dumitru Balasa

Limba dacoromana

S-a precizat de marii arheologi ai lumii, intre care C-tin Nicolaescu Plopsor, Vasile Boroneant, Marija Gimbutas si altii, ca vechea Europa a fost īn Corona Montium, la nord de Dunare.

Īn urma cu 2500 de ani, Herodot consemna ca al doilea popor mai numeros pe Terra, dupa acela al inzilor, era acela al Tracilor. Tracii, asa cum am documentat, erau īn cīteva provincii din neamul dacilor (vezi "Tara Soarelui", p. 19).

Īn perioada anterioara lui Traian, unitatea lingvistica dacorom^na era o realitate īn cadrul careia existau doua forme lingvistice. Una, asa-zisa latina culta (vezi T.Mommsin) si alta a poporului de jos, asa-zisa linqua rustica, dacica - latina vulgara. La acestea s-au adaugat, pe parcurs, un numar de cuvinte īmprumutate de la popoarele cu care au venit īn contact. Multe dintre vechile cuvinte dacice le aflam īn Tabula Peutingeriana si īn Biblia lui Ulfila (vezi "Tara Soarelui", p. 125-127).

 Apogeul limbii dacorom^ne este īn timpul lui Galer I (Ler Imparatul 293-301) care desfiinteaza Imperiul Roman si īnfiinteaza Impreiul Dacia Mare, cīnd īntr-adevar dacii ajunsesera stapīnii lumii (vezi "Tara Soarelui", p. 189). Daca dacii ajunsesera stapīnii lumii, apoi si limba lor era o limba de circulatie universala, consideram ca limba dacica este cu mii de ani mai veche decīt latina culta. Ea este, ca orice limba, īn continua evolutie (vezi Arsene Darmestater, La vie des mats).

 Consider  o grava eroare afirmatia cercetatorilor ca limba dacilor ar fi disparut: "Dupa ce Bogdan Petriceicu Hasdeu a precizat ca dacii nu au disparut, s-a comis o alta grava eroare, tot atīt de mare si anume ca dacii si-ar fi abandonat limba si ar fi adoptat-o pe aceea a peninsularilor, care ar fi alta decīt dacica.

Īn 1908, ca sa combata pe Nicolae Densusianu, marele conferentiar, Nicolae Iorga (dupa mama Arghiropol), la prima conferinta de la Universitatea Populara, la Valenii de Munte, a pus īn circulatie asa-zisa "romanizare". Acesta a frīnat cercetarea dacica pentru circa o suta de ani.

 Astazi, dupa ce am publicat studiul "Basmul romanizarii. Dacii īntemeietorii Romei italice" (aparut la Craiova, la Editura Artelor, īn 1998) si dupa ce doctorul Napoleon Savescu din SUA, a publicat valorosul studiu intitulat "Noi nu sīntem urmasii Romei", Bucuresti, 1999, prin care a dovedit ca Traian nu a cucerit din regatul lui Decebal decīt 14 la suta, restul de 86 la suta ramīnīnd dacilor liberi si mai ales dupa ce eu am publicat textul slav si traducerea  cronicii "Roma Veche", m-am convins de vechimea prioritara a dacilor si a limbii lor. Ea nu este o limba disparuta, ci o limba evoluata: dacorom^na.

 Petru Maior nu a avut curajul sa afirme pe fata acest adevar. Īn manuscrisul lui, īn subsidiar, scrie: "Daca socotim drept, limba rom^neasca este mama limbii latine". Ea este aceeasi cu asa-zisa "limba bessica". Afirmatia lui Nicolae Iorga ca bessi nu ar fi daci, este o grava eroare de magistru.

Limba dacoromana īn declin

Īn anul 602 īmparatul Focas decreteaza ca limba de stat īn imperiul sau, limba greaca (dialectul kini). Imperiul papal intrase īn conflict religios, confesional, cu ortodoxia si asa-zisa latina vulgara, care se vorbea īn Dacia nord dunareana este īnlocuita administrativ cu limba greaca. O parte din toponimie, īncepīnd cu Scitia Miror se grecizeaza, ca si limba macedorom^nilor.

Īn a doua jumatate a secolului al IX-lea, Metodiu si Kiril obtin de la papa dreptul de limba sacra pentru limba slava. Administrativ, īn aceste parti concureaza cu greaca. Sub Menumorut, Transilvania tinea de Constantinopol. Ocuparea Rasaritului de catre papistasi da o lovitura limbii dacorom^ne, prin limba slava, de acum sacra.

Alfabetul chirilic dureaza pīna īn 1864. Deosebirea īn ceea ce priveste semnul Sfintei Cruci, īntre ortodocsi si catolici, a facut ca dacorom^nii sa-si pastreze credinta initiala.

 Consider ca afirmatia unor lingvisti secundari sau chiar academicieni, ca limba dacilor ar fi disparut, este o grava eroare, asa cum am aratat.

Limba dacilor nu a disparut. Ea este limba ce o vorbesc azi rom^nii si valahii īn general, desigur evoluata. Ea sta la baza tuturor limbilor zise romanice.

| Home | Content II | Content I | Content III | Balasa | Braneanu | Bucurescu | Cirgulea |
| Deju | Alecu | Fortu | Mocanu | Moldovan |