|
Michaela Al. Orescu, Bucuresti, Romania
Contribuii la clarificarea problemei indo-europene n
problema indo-european, istoriografia clasic tradiional a susinut ipoteza civilizaiei indo-europene care s-ar fi dezvoltat iniial n Asia i care, o dat cu
popularea Europei prin migraii, ar fi adus civilizaia asiatic, dezvoltnd-o aici. n realitate, procesul s-a dezvoltat invers, cele mai vechi populaii europene i-au
avut leagnul n Europa, ndeosebi cele care s-au bucurat de condiiile climatice, precum i de bogia solului i a subsolului, n primul rnd sarea, absolut
necesar n alimentaia oamenilor i a animalelor. Dezvoltat n exces i rmnnd n afara glaciaiei Wrm, spaiul carpatic, prin nlimea lui, a reuit s salveze
civilizaia european i de la inundaiile posterioare dezgheului, iradiind, ncepnd din mileniul al V-lea . Chr., cunotinele sale multiple, tezaurizate
"n cel mai vechi Olimp", dup cum este numit spaiul carpatic chiar de ctre scriitorii antici greci. Fa de dovezile arheologice vechi de 15.000 de ani (.Chr.)
precum spirala de la Strachina Dorohoi sau coloana de romburi incizat pe un os de cal, de la Cuina Turcului (10.256 . Chr.), Egiptul s-a afirmat ca
civilizaie ncepnd din mileniul al III-lea . Chr. De asemenea, Sumerul (tbliele de la Trtria inscripionate au fost datate ca fiind mai vechi cu 2000 de ani), Asia
Mic i Bazinul Mediteranean s-au ridicat la civilizaie dup mileniul al III-lea . Chr. Acelai lucru s-a ntmplat i cu India, care a primit civilizaia european prin
roiuri de populaie i a transmis-o pn n Extremul Orient.
Vere Gordon Childe, n lucrarea The Danube Prehistory, este primul istoric care consider
formarea vechii civilizaii n Valea Dunrii. Profesorul arheolog Marija Gimbutas a afirmat n scris, prioritatea civilizaiei carpatice, prin datri; lingvistul J.Pokorny
n Substrattheorie und Urheimat der Indo-Germanen (1936) susinea teoria pontic i dunrean, E. de Michelis n L'Origine degli Indo-Europei
(1903) sublinia bazinul mijlociu al Dunrii, regiunea vechii Dacii i a Traciei, iar W. Merlingen (1955) se refer la zona Romniei, Bulgariei i a Macedoniei, ca spaii primordiale ale civilizaiei europene.
|
