Ion Ghinoiu, Bucuresti, Romania
Substratul dacic in panteonul romanesc

Vechimea ­i creativitatea istoricÇ a unui popor sunt apreciate, printre altele, dupÇ panteonul lÇsat mo­tenire de acestea sub forma edificiilor ­i povestirilor scrise Œnchinate divinitÇîilor adorate. Sunt ŒnsÇ popoare vechi, un exemplu sunt geto-dacii, care n-au lÇsat nici temple de piatrÇ ­i nici mitologii scrise. DacÇ lumea lor miticÇ n-a fost scrisÇ sau cioplitÇ Œn piatrÇ, nu ŒnseamnÇ cÇ aceste popoare n-a existat Œnaintea sau Œn timpul lumilor antice greco-romane, egiptene, indiene. Un exemplu  Œl oferÇ Panteonul carpatic care, de­i nu a cunoscut scrisul, este pÇstrat, Œn parte, de cultura popularÇ ­i atestat de vestigiile arheologice. DacÇ ar fi fost scris Œn antichitate, ar fi scos Œn evidenîÇ asemÇnÇrile ­i deosebirile dintre douÇ mari civilizaîii ale timpului, una mediteraneanÇ, greco-romanÇ, care se exprima Œn piatrÇ (temple, statui, cetÇîi) ­i alta carpaticÇ, geto-dacÇ, care se exprima Œn lemn ­i pÇmƒnt (cetÇîi, stƒlpi, temple), Œn lut ars ­i aluat copt. Se cunoa­te cÇ dacii nu aveau statui din piatrÇ; locul lor Œl ocupau figurinele  antropo-, fito- ­i zoomore din lemn, lut ­i aluat. DacÇ marile fluvii ale lumii (Nilul, Hindusul, Gangele, Eufratul) au creat ­i adÇpostit mari civilizaîii ale Lumii, DunÇrea de Jos, cu Delta, bÇlîile ­i luncile sale, nu putea face excepîie. Repartiîia pe hartÇ a culturilor neolitice  confirmÇ cÇ Œn bazinul DunÇrii s-au dezvoltat unele din primele culturi arheologice europene care, dupÇ unii speciali­ti, ar fi alcÇtuit prima ­i cea mai veche civilizaîie europeanÇ. Unde ­i cine sunt purtÇtorii culturilor neolitice de la DunÇrea de Jos? Grecii de la Atena ­i italienii de la Roma, sau romƒnii din Carpaîi?

Cultul creaîiei materne trebuie sÇ fi fost atƒt de puternic Œn sud-estul Europei, Œncƒt Gaea, ZeiîÇ maternÇ ­i butuc din care s-au desprins spiîele genealogice ale zeilor panteonului greco-roman, este invocatÇ ­i astÇzi de romƒni Œn cƒntecele funerare (Coco­ Gaia a cƒntat / Sufletul i l-a luat), Œn blestemul a te lua Gaia , Œn jocurile de copii De-a Mama Gaia, Œn unele colinde. Cele mai numeroase reprezentÇri mitice supravieîuiesc astÇzi Œn Calendarul popular ­i Cartea morîilor. A existat ­i existÇ o Carte romƒneascÇ a morîilor nescrisÇ, cu texte de iniîiere a sufletului pentru drumul mitic ce leagÇ lumea de aici de lumea de dincolo, cƒntatÇ Œn zeci de sate de un cor feminin Œn momente ­i locuri semnificative ale ceremonialului funerar! Mesajele ei, de mare vechime ­i tulburÇtoare frumuseîe, sunt adresate mortului, zeiîelor destinului (Zorilor), Zeiîei morîii, ghizilor providenîiali, vame­ilor binevoitori, rudelor mortului din lumea de dincolo. Ca dovadÇ a vechimii CÇrîii romƒne­ti a morîilor, Œn cƒntecele funerare (Zori, Brad, Cƒntecul cel Mare, Cƒntec de priveghi) nu apare Iadul, tÇrƒm ŒnfiorÇtor Œntemeiat mai tƒrziu de religiile indo-europene ­i cre­tine.

Prin acela­i fenomen al oralitÇîii s-a transmis ­i calendarul popular care mo­tene­te  atƒt reprezentÇri mitice sezoniere de la substratul autohton, trac ­i geto-dac, Œmprumutate ­i asimilate de la cultele greco-romane ­i orientale, cƒt ­i creaîii mitice relativ recente, romƒne­ti ­i strÇromƒne­ti. Adesea, pe pÇmƒntul carpatic zeii indieni se numesc ­i Œ­i Œndeplinesc atribuîiile lor de acasÇ: zeul Universului Shiva, Œn colindul de CrÇciun Siva, zeul pluviometric Rudra, Œn ceremonialul Paparudei, zeul morîii Yama, invocat Œn unele expresii romƒne­ti ( a da Iama Œn pÇsÇri, Œn vite, cu sensul de moarte), zeul atmosferic Vayu Œn personificÇrile romƒne­ti ale aerului Œn mi­carea (vƒnt, viscol, vƒrtej, vijelie), sacrificiul vacii, mai rar al altui animal, atestat frecvent Œn  cƒntecul funerar al Zorilor.