|
Dumitru BÇlaa, Roman, Romania LIMBA ROM¶NÆ SAU DACOROM¶NÆ? Acum, cƒnd apele
tulburi ale lingvisticii par a se limpezi, apare necesitatea unei ŒntrebÇri obiective i anume, aceea dacÇ trebuie sÇ utilizÇm termenul si de dacoromƒn sau numai de romƒn?
Ce mai rÇmƒne de fÇcut, din moment ce i fraîii notri, cercetÇtorii dacoromƒni, revoluîionarii de la 1848, ajunseserÇ i ei la convingerea cÇ va sosi
timpul, i acum vremea este oportunÇ, cƒnd va trebui, la modul cel mai serios, sÇ fie introdus termenul de dacoromƒn i Œn istorie. DacÇ Œn lingvisticÇ se vorbete Œn
general de limba dacoromƒnÇ, Œn istorie mai sunt ŒncÇ unii cercetÇtori conservatori care susîin cÇ noi, dacoromƒnii, ne-am trage de la Rƒm. Cinste doamnei
Aurelia Florescu de la Craiova, pentru curajul, claritatea i modul hotÇrƒt Œn care a susîinut de curƒnd adevÇrul, cÇ noi suntem Œntr-adevÇr dacoromƒni i nimic altceva.
De ce simt, trÇiesc i subscriu de ani de zile acestui adevÇr? Pentru cÇ forîa argumentelor mÇ izbete ca un tÇvÇlug, Œmpotriva cÇruia eu, omul, preotul i cercetÇtorul de
bunÇ credinîÇ nu mÇ pot opune. Cine nu cunoate sau ignorÇ cÇ:
- Una din cele mai vechi limbi din Europa, constatatÇ i consemnatÇ de anticul Herodot, a fost limba tracÇ;
- Traian nu a cucerit mai mult de 14% din Dacia marelui Decebal;
- ×n secolul X, apare o limbÇ nouÇ, pravoslavnica - ortodoxÇ, Kirilica;
- ×n 1598-1600, Mihai VodÇ Viteazu îine sinodul de la Alba-Iulia Œn limba romƒnÇ;
- ×n 1623, marele om de culturÇ german Martin Opitz, un Œntemeietor al culturii germane, dedicÇ neamului nostru dacoromƒn cel mai frumos poem al vieîii sale, plin de
relatÇri obiective;
×n 1688, odatÇ cu Biblia lui ¸erban VodÇ Cantacuzino, limba dacoromƒnÇ redevine limbÇ sacrÇ, dupÇ atƒîia ani, pentru toîi dacoromƒnii. |