Dan Ion Predoiu, Bucuresti, Romania
Legendele  lui  Atlas   ­i   Hercules, ancorate  Œn  mitologia  poporului  romƒn

×n monumentala operÇ de restituire a trecutului antic al poporului romƒn "Dacia preistoricÇ", marele om de ­tiinîÇ Nicolae Densu­ianu precizeazÇ cÇ "Patria hiperboreilor  era, dupÇ cum ne spun cei mai Œnsemnaîi autori, Œn pÇrîile de nord ale DunÇrii de Jos ­i ale MÇrii Negre", astfel el consemneazÇ ŒnsemnÇrile lui Pindar, Strabo, Clemente Alexandrinul ­i alîii.

DupÇ tradiîiunile ­i datele istorice ce le avem, spune Nicolae Densu­ianu, hiperboreii, care figureazÇ Œn legendele cele sfinte ale lui Apollo, ni se prezintÇ ca un ram al naîiunei celei mari ­i puternice pelasge.

De asemenea, Pindar precizeazÇ cÇ hiperboreii, ca locuitori ai unei îÇri foarte fertile ­i fericite, un popor pastoral ­i agricol, oameni plini de virtuîi, religio­i ­i drepîi, contemporani cu zeii Olimpului, se considerau nÇscuîi din rasa cea glorioasÇ a titanilor ­i constituiau o ŒntinsÇ populaîie pelasgÇ din nordul Istrului ­i a MÇrii Negre.

Hiperboreii sunt consideraîi de autorii grece­ti ca un popor cu moravuri foarte pure ­i cu sentimente de justiîie superioare tuturor oamenilor acelei epoce.

Ei sunt blƒnzi ­i ospitalieri, religio­i, superstiîio­i ­i iubitori de profeîi, cƒntÇ din fluiere, din cimpoi ­i din cobze. Melodiile lor sunt dulci ­i armonioase, joacÇ hore, cultivÇ ­tiinîele.

×n genealogia popoarelor preistorice, hiperboreii sunt de asemenea ŒnfÇîi­aîi ca un ram pelasg. ProtopÇrintele lor este Hyperboreu, fiul lui Pelasg, al puternicului rege ­i patriarh al Œntregii ginte pelasge.

Nicolae Densu­ianu credea cÇ pelasga, ca limbÇ vorbitÇ, este aproape identicÇ cu latina popularÇ ­i foarte ŒnruditÇ cu limba romƒnÇ.

Geograful Strabon, vorbind de navigaîiunea apreciatÇ ca legendÇ a argonauîilor cÇtre îinutul cel avut de aur "Colchis" ne spune cÇ Œn acea epocÇ Marea NeagrÇ era privitÇ ca un alt Ocean ­i cine naviga Œn Marea NeagrÇ se considera cÇ a cÇlÇtorit tot a­a departe de lumea locuitÇ, ca ­i cƒnd s-ar fi dus dincolo de columnele lui Hercule.

Acest Ocean (sau lac imens) al geografiei preistorice, cuprindea Œn sine nu numai bazinul hidrografic al MÇrii Negre, dar totodatÇ ­i cursul cel lat, difuz, adƒnc ­i lin al Istrului, sau DunÇrii de Jos, de la Cataractele de dincolo de Porîile de Fier pƒnÇ la Marea NeagrÇ. Logica faptelor ne atrage atenîia cÇ numai locuitorii permanenîi de lƒngÇ malul apei, ocean sau fluviu, puteau sÇ transmitÇ, prin viu grai, modificarea de denumiri de la Oceanos Potamos la cea de Istru, culese ­i consemnate de istorici la diferite date.

Legendarul "Atlas" personificat ca frate al lui Saturn care, deoarece luase parte la rÇzboiul pierdut de titani contra lui Joe, este pedepsit de acesta ­i condamnat la una dintre cele mai grele munci pe care le cunoscuse istoria legendarÇ a vechimii, respectiv sÇ susîinÇ cerul cu capul ­i cu mƒinile sale neobosite.

Legenda aratÇ cum l-a ajutat Atlas pe Hercule sÇ-i aducÇ lui Eurysteu merele de aur din GrÇdina Hesperidelor din îara hiperboreilor. Este prezentatÇ apoi legenda despre transformarea lui Atlas Œn munte, fapt la care face referire atƒt Ovidiu, cƒt ­i Virgiliu.