unul din cele mai misterioase (si secrete?) documente ale omenirii
comentat de Andrei Vartic

Home

Intro in filele comentate  / 1 / 2 / 3 / 4 / 5 / 6 / 7 / 8 / 9 /

BACK TO FORUM

Alexandru Moeller (Germania) 16 iulie, 2002

Tue, 16 Jul 2002 09:02:26 +0200

Ba ma indoiesc ca nu este scris intr-o limba paminteana (pe intelesul nostru). Inca de cand iei codexul in fatza si te uitzi la coperta sa, vezi cele 4 formidabile litere crestine INRI: Isus Nazariteanul, regele iudeilor. Avem in vedere ca 3 din astea 4 litere sunt nume identice in toata lumea cu exceptia cuvantului "iudei" care apare ca hebreu, evreu, jidan sau poate si kazahri si mai stiu eu ce. Problema este termenul "rege" care, provenind poate nu din limba noastra (eu tzin cont si de posibilitatea aceasta) sa nu stim exact ce inseamna grafemul 3 de pe coperta, citind de la stanga la dreapta. Oricum cele 4 grafeme se mai intalnesc in miniaturi, acolo unde este rastignit Isus, deci nu este ceva intamplator.

Daca autorul antic a scris dupa Tipo-ul crestin in miniaturi "INRI", atunci este foarte probabil ca Da, Viorica Enachiuc sa se fi inselat iar, scrierea fiind totusi de la stanga la dreapta. Exista iarasi posibilitatea ca autorul antic sa fi pastrat numai in inscriptia crestina forma de la stanga la drepta, restul scrrind cum dicta alfabetul acesta folosit in codex. Un lucru este cert. Acest Codex incepe cu o poveste religioasa unde nu sunt caractere crestine, ci numai pagane, primele simboluri crestine aparand in momentul aparitiei stelei care arata nasterea. Pana la pagina 440 se continua povestea cerstina, dupa acea intervin amestecuri de religii, adica elementul musulman. Trebuie studiat foarte atent desenul. Figurile personajelor si modul lor de a se imbraca sunt foarte clare, precum si mediul inconjurator. Nu cunosc Coranul si nu am cultura musulmana ca sa-mi fac automat conectiile, dar pana la urma, spre sfarsitul Codexului, semnele religioase crestine sunt preluate de cele musulmane dupa ce, o buna parte din Codex, aceste caractere crestino-musulmane se intalnesc impreuna.

O impresie sumara de la pag. 440 incolo mi-ar zice ca este vorba de o crestinare, un schimb de religie, a unei populatii care, dupa modul de a fi imbracata, este de natura turcica. De fapt intalnim acolo cel putin 4 naturi de "moda vestimentara". biznatina, turcica si egipteana. Prin bizantin intzeleg stilizarea costumelor in genul bisericilor noastre - prin turcica intzeleg chestiunile cu fes si turbane - prin egipteana intzeleg cucuiele alea inaltzate lungi.

Mediul inconjurator al Codexului nu e de padure de la noi in mare parte, ci arata peisaj de desert - semidesert, unde intalnim palmieri. Interesant mai departe este ca se pot deduce cuvinte, care se repeta pe paginile Codexului, asta fiind un punct care ne ajuta mai departe. Am comparat alfabetele anatoliene, destul de apropiate este intradevar alfabetul carian, dar nu toate grafemele (nu pictogramele) corespund acestui alfabet. Consider ca este suficient pentru o impresie, dar starea faptelor acum mi-a pus curiozitatea amar la incercare si acum o ma ocup de el. Nu zic sa va asteptati la surprize gen "l-am descifrat", dar am senzatzia ca aceasta cheie de "citire", de stabilire a grafemelor nu este imposibila.

Ramane de vazut in ce limba a fost scris pana la urma acest codex. Istoria lui este foarte importanta aici pentru ca daca ar fi de origine cumana, atunci ar insemna ca la 1500 cand s-a stabilit ca e hartia codexului, in Ungaria cumanii inca nu fusesera asimilati si ca ei mai traiau ducand cu ei si un alfabet al lor (presupuanand ca ar fi cuman). Or asta e ceva, dat stiind ca cumanii au fugit din Romania in Ungaria pe la 1250 sau ceva mai incolo, scurt inaintea marii invazii tatare.250 de ani de perpetuare a traditiei lor in Ungaria? Posibil, probabil, D-zeu stie, atit deocamdata.

nota red:
Tocmai arhitectura constructiilor tronconice (sau gotice), prezenta Muntelui Sacru in majoritatea miniaturilor, a multor pomi, inclusiv cultul unor Pomi sacri, cel al Soarelui si Lunii, a transmiterii de simboluri si ofrande, a banchetelor in doi,  a adoratiei pruncului nou-nasut face putin posibila ipoteza musulmana. Din alta parte scrisul in forma de mic poem poate sugera si influenta musulmana, dar si pe cea normanda, a scalzilor. Este important de vazut cine si cum a folosit in poeme versul din 9 rinduri. apoi, nu putem contesta ca o multime de semne sint cu adevarat parca copiate de la daci si din cultura Garla Mare.

 

Designed by john2000. © 2002. All rights reserved by authors