7.Brinzeni, 32.000 BC

Nu poate fi intimplator faptul ca regulile formarii lui 9 din multiplicarile operationale ale lui 3 sint insirate de omul paleolitic pe un timeline imens de peste 30.000 de ani. 9-ul de la Mitoc, 9-ul de la Tibrinu, 9-ul de la Cosauti si 9-ul de la Cuina Turcului reprezinta o cunoastere simbolica primordiala a omului, un operator desavirsit de prelucrare a informatiei in timpurile de origine ale preistoriei, operator cu care, probabil, el (Homo Sapiens) a fost dotat chiar de la prima sa manifestare spirituala. Miturile, povestile, legendele, colindele, cintecele batrinesti, poezia lirica, elementele geometrice ornamentale din tesaturi, constructii arhitectonice sacre si laice mai poarta inca in spatiul cultural rom^nesc amintirea acestui 9 fabulos cunoscut atit de bine de omul din paleolitic (ajuns cum se stie si in Eneida, si in alte monumente culturale mai recente decit timpul Iliadei - vezi Vartic, XIV, 1999).

{Fig. 24 - pandantiv incrustat cu un twoline si un triline de la Brinzeni, Republica Moldova, linga Prut, aprox. 32.000 BC}

Or, atunci cind arheologii isi dateaza artefactele din acea stravechime a omului se trece de multe ori cu usurinta peste miile de ani. Despre un strat din aurignacianul mijlociu se vorbeste asa de parca in statiunea cercetata a vietuit o singura comunitate de oameni timp de 2-3 mii de ani. In realitate pe acel "strat" au locuit "casnic", cum sustine inca la 1855 Alecu Russo (Russo, 1855), sute de generatii de oameni. Toti acesti oameni au fost dotati, cindva dupa 36.000 BC, cu aceleasi gene pe care le poseda si omul actual, inclusiv cu acelea care deleteaza si arhiveaza informatia de pe calculatorul natural al omului (publicarea codului genetic a demonstrat recent ca o multime de gene sint gene-reziduri si ca uneori de fisierul genetic al omului s-au agatat si destui virusi).

Este, deci, previzibil ca omul primordial nu a evoluat mental, ci a binefeciat de la inceputuri de o uriasa putere de cunoastere a lumii si de acomodare la noile conditii de existenta ale lumii, putere comparabila cu cea a omului actual. Posibil ca aceasta putere a fost chiar mult mai mare decit ne inchipuim astazi, cum crede, de pilda, Lao Tzu (Tao Te Ching, 15). Fiintarea spirituala a stramosului primordial a pus imediat, chiar la aparitia lui pe Pamint, problema denumirii obiectelor si fenomenelor care il inconjurau, dar si pe cea a denumirii conceptelor si simbolurilor pe care le crea din abundenta mintea omeneasca pentru a se integra in armonia universala (Vartic, XXIII, 1999) . Aceea ce trebuie adaugat aici este ca aparitia unui numar atit de impresionant de denumiri a pus imediat si problema limitei folosirii lor, si problema arhivarii si transmiterii lor, si problema conditiilor critice care pot scoate omul din fiintare daca el nu cunoaste limita folosirii denumirilor si a simbolurilor (Tao Te Ching, 32). Asa s-a nascut o adevarata stiinta de prelucrare a informatiei, adica o informatica, chiar in aurignacianul timpuriu. Asa am fost nevoiti si noi sa punem intrebarea cu privire la paleoinformatica acum, la intrarea omului in meandrele incilcite ale Globalizarii...

Una din structurile fundamentale ale acestei paleoinformatici era marginita de matricea cifrei 9, despre care se stia din cea mai mare stravechime (vezi amuleta de la Mitoc) ca se forma prin multiplicarea cifrei 3 care sta la rindul ei pe o paradoxala dedublare, adica pe un twoline.

Treimea care apare in aurignacianul cel mai timpuriu si care a fost venerata in mod deosebit in neoliticul balcanic, carpato-dunarean si nord-pontic, este desigur o manifestare enigmatica a omului de la inceputului fiintarii lui pe pamint pina in zilele noastre (Sfinta Treime a crestinilor confirma lucrul acesta) . Dar si la Mitoc, si la Tibrinu, si la Cosauti, si la Cuina Turcului, triline-ul sta pe un formidabil fundament format din doua linii paralele. Aceste twoline-uri, aceasta dedublare a reprezentarilor, cum ar zice Claude Levi-Strauss (Levi-Strauss, 1944), se pare, isi are originea intr-o rezonanta de proportii la care este supus la fel de paradoxal Unu. Algoritmul acesta se vede bine mai ales pe incrustatul de la Tibrinu: din limita de jos, care este aratata cu 9 linii, se isca Unu, care este supus unei vibratii formate din 6+5 unghiuri sau unde (6+5=11 se poate observa pe destule artefacte prezentate in acest studiu). Din aceste unde apare un twoline, adica o dedublare, pe care sta un triline.

Or, istoria scrisa a cunostintelor omului incepe tocmai cu aceste stranii trasformari ale lui Unu in Doi si ale lui Doi in Trei. Vedele, Lao Tzu, presocraticii - toti vorbesc de acest paradox. Si noi am citit mai recent un mesaj asemanator pe inelul de la Ezerovo (Vartic, XXIV, 1999). Paleoinformatica, iata, ne transmite din timpurile primordiale ale omului acelasi mesaj tulburator, mesaj care invita cu discretie omul de stiinta modern la divanul multimilenar al fiintarii, divan care e obligat acum, in globalizare, sa curete si sa pastreze in curatenie izvorul fiintarii omenesti pe pamint pentru a nu se anihila curgerea fenomenala a acestei fiintari. S-ar putea, astfel, ca amuleta-pandantiv din fildes de mamut {Fig. 24}, incrustata cu linii punctiforme, descoperita de arheologul N. Chetraru la Brinzeni, pe Prut, in R. Moldova, in straturile aurignacianului celui mai timpuriu (aprox. 32.000 BC), sa poarte mai mult rost de fiintare in liniile sale punctiforme decit toata informatica moderna (Chetraru,1973) .

Se vede bine pe acea sculptura si pictura stra-straveche ca liniile de pe aripile pandantivului {Fig. 24} reprezinta un tri-line eliptic asezat pe un twoline triungiular. Dedublarea triunghiulara ("aripile" pandantivului) a lui Unu (corpului alungit al pandantivului pe care, cu o gaura, este indicata si verticalitatea) a provocat aparitia eliptica a Treimii. Un alt tri-line punctiform a fost incrustat pe corpul lateral al pandantivului (trasarea punctiforma a liniilor este lamurita, probabil, si de faptul ca incrustarea pe os este o lucrare deosebit de grea). Straniu e ca si acest triline este "intretinut" sau sustinut informational de un twoline {Fig. 25}.

{Fig. 25 - un two-line care trece in triline pe corpul pandantivului de la Brinzeni}

Foarte important pentru devenirea omului ni se pare si studiul numerologic al punctelor ce formeaza aceste linii (datorita stra-stravechimii aparitiei lor). Dar asa cum unele din ele sint deteriorate oprim aici investigatia noastra paleoinformationala informind cititorul ca cel caruia i-am inchinat acest studiu a fost fondatorul cercercetarilor paleolitice din limitele Romaniiei de la 1918-1940, exceptionalul arheolog N. N. Morosan (vezi Morosan,1938) care a disparut tragic in strasnicele limite ale anului 1940 {Fif. 26}.

{Fig 26 - profesorul N. N. Morosan care "poate fi considerat pe drept cuvint, intemeietorul cercetarii complexe moderne a paleoliticului din tara noastra si precursorul studiilor interdisciplinare de la noi in domeniul preistoriei"
(Al. Paunescu, 1998, p. 16) }

Incrustarea si pictarea tri-line-ului pe artefactele paleolitice si neolitice, arhivarea lui in RgVeda, Tao Te Ching, sau in disparutele carti ale presocraticilor, fundarea dumnezeiasca a religiiei crestine tot in baza acestui 3 miraculos, iata doar citeva pilde celebre care indreptatesc cererea noastra modesta de acceptare a paleoinformaticii macar linga hard-ul stiintelor fundamentale. Acest paradoxal 3 paleolitic care devine 9 ar putea sa ne transmita informatii deosebit de importante despre rostul primordial de fiintare, asezat genetic, cum credem noi, pe folosirea simbolului geometric ca algoritm non-violent de calculare a posibilitatilor de fiintare din numarul colosal al probabilitatilor de fiintare pe care le propune omului si Cosmosul, si mintea sa proprie. Atunci cind noi am denumit superbul pandantiv descoperit de dl N. Chetraru " Columbia de la Brinzeni" anume acest zbor informational al omului si spre izvorul fiintarii sale, si spre devenirea sa, l-am avut in vedere.

{Fig. 27 - piesa votiva (probabil o sapaliga ritualica) de la Schela Cladovei, din mezolitic, ornamentata cu un sirag tip coloana (formata din mici romburi) si 2 unghiuri (de fapt un unghi twoline-ic") care cuprind 9 rombulete ale coloanei- vezi Boroneant, 1972) }

Nota bene: Autorul a tinut cont in cercetarea sa de o buna parte din incrustarile geometrice paleolitice la care a avut acces - Bacho Kiro (Bulgaria), Vindija (Croatia), Mal'ta (Rusia), Pecarna (Cehia), Bodrogkersztur (Ungaria), Kostenki (Rusia), Mezin (Ucraina), Kro-Magnon (Franta), La Madeileine (Franta) etc.