Institutul Civilizatiei Dacice & Dacia Revival Ineternational                           Intrebarea cu privire la paleoinformatica

V. Cosauti, 16.000 BC

Sa trecem acum la artefactele incrustate geometric descoperite in statiunea paleolitica de la Cosauti, pe Nistru, Republica Moldova. Varietatea si complexitatea acestor incrustari, cum arata autorul sapaturilor (Borziac, 1996, p. 84-93) pune cu seriozitate problema existentei unor centre spirituale inca in acele timpuri. Datate stratigrafic si prin C14 cu gravetianul de aproximativ 15-16.000 BC, incrustarile simbolice de la Cosauti ar fi trebuit deja sa devina o bomba informationala a Lumii (impreuna cu cele de la Mitoc-Dealul Galben, de pe Prut, sau, cu cele mai vechi, de la Molodova si Pronyatin, de pe Nistrul Superior). Putinatatea mijloacelor financiare ale echipei dlui Ilie Borziac a incetinit substantial si mediatizarea acestei descoperi senzationale, si saparea statunii pe arii mai vaste.

{Fig 10 - "Madona" de la Cosauti}

Dar si asa bogatia "matematica" a statiunii Cosauti este uluitoare.  Unghiul, liniile paralele, triline-ul, secantele, M-ul intretaiat de 2 linii paralele, spiralele, net-ul, unda si zigzagul, sculptarea in os si marna, amuleta-pandantiv cu linii punctate, figurinele de marna (antropomorfa {Fig. 10} si zoomorfa) si chiar o posibila "radiografie" a omului etc. au fost descoperite aici si cercetarile continua (Borziac, Otte, Noiret, 1998).

S-ar putea ca magnificul (pentru epoca sa!!!) complex de 30 de linii oblice de pe sulita de la Cosauti, marginit sigur la capete cu cite o linie trasa perpendicular pe lungimea sulitei {Fig. 11}, sa fie o spectaculoasa reprezentare a unui calendar paleolitic.

S-ar putea ca piesa din gresie cu un M la capatul de sus, intretaiat de doua linii paralele, cu cercul in care sint incrustate mai multe linii, inclusiv unghiuri si triline-uri de tipul celor de la Mitoc, legate de un twoline central, sau posibila reprezentare  a structurii interne a unui om, din partea de jos a piesei, sa fie una din cele mai reprezentative podoabe spirituale si a gravetianului, si a omenirii {Fig. 12}.  

S-ar putea ca placheta triunghiulara ornamentata cu linii ce "tin cont" tot de un twoline central, perpendicular pe sirul de linii mici incrustate in diferite moduri, sa reprezinte si o prima secanta trasa cu buna stiinta de om, si un vector temporal sau spatial care are limite {Fig. 13}.

Fig 13 - placheta triunghiulara ornamentata  cu linii

Ne oprim aici cu descrierea acestor formidabile podoabe matematice paleolitice pentru a urmari prezenta pe artefactele de la Cosauti a algoritmului care ne intereseaza in acest articol.

Pe un harpon deosebit de frumos din nivelul 1 {Fig. 14} (poate cel mai vechi din lume, Borziac, 1996, p. 93-94), apar cite 3 colti pe ambele parti, orientati impotriva directiei de lovire. Pe margini coltii sint incrustati cu siraguri de unde. Este deosebit de important faptul ca la baza, pe primii doi colti simetrici, sint incrustate 2 unde a cite 3 bucle. Ele sint urmate de unde din 4 si 5 bucle pe partea stinga, si 1 si 6 bucle pe partea dreapta.

Or, 5+4=9, 6+1=7, iar 6+5=11. 

Un interesant gradient natural apare pe partea stinga a harponului:

3>4>5,

iar altul, mai enigmatic, pe cea dreapta:

3>1>6 (trei plus inca un trei este egal cu 6?).

{Fig. 14 - splendidul harpon de la Cosauti, unical in lume}

Chiar si simpla cercetare aritmetica demonstreaza, astfel, importanta deosebita a cercetarii fundamentale a ornamentelor matematice si geometrice de la Cosauti.

Inca si mai semnificative sint ornamentele spiralate incrustate pe  corn de ren (repetam, incrustarea pe os este un lucru deosebit de greu si necesita sau o prelucrare chimica a osului, sau lame de...otel) in baza unor algoritmi  cunoscuti foarte bine de cel care le incrusta; aceste minuni matematice paleolitice transmit o mare vechime a prelucrarii si depozitarii informatiei.

11 spire (5+6) apar pe un corn de ren {Fig. 15};
 

Pe un altul {Fig. 16} se poate citi o intreaga "algebra" paleolitica: 11 spire rinduite pe o matrice de 5, 3, 3; 7 spire rinduite pe o matrice de 2, 2, si 3 si, in virf,  9 spire rinduite pe o matrice de 3, 3, 3.

{Fig. 16 - 9 spirale formidabile pe virful unei ostii de la Cosauti}

O alta minune o constituie hasura de unghiuri de pe o posibila "sapaliga" {Fig. 17} (ghilimelele apartin autorului sapaturii), construita tot din 3 grupuri de linii cite 3.

Pe un alt fragment de "sapaliga" sint incizate 5 siruri de zig-zaguri, 2 pe o parte si 3 pe alta {Fig. 18}. Din cauza deteriorarii "sapaligii" numai despre zigzagul din centrul tri-line-ului se poate vorbi de o anumita regula matematica - zigzagul este format din 11 unghiuri, lucru indestulator pentru tinta cercetarii noastre (11 este incrustat pe multe artefacte citate de noi in acest articol si este pus de multe ori in legatura cu o unda sau un zigzag).

Pe o placheta de marna 2 triline-uri intersecteaza cite 2 linii paralele (un twoline) formind unul din cele mai frumoase net-uri din paleolitic {Fig. 19}. Aceste 2 grupuri de net se sprijina pe un al treilea triline, probabil de fundatie.

Pe un os tubular apar 9 linii paralele despartite de inca una, deosebita, intr-o matrice operationala de 6 si 3 (Fig. 20}.

{Fig. 20 - os tubular ornamentat cu un grup de 6 + 3 linii}

Alte oase tubulare poarta "incizii ritmice transversale", care se pot urmari si pe piese de podoaba (margele, bratari, discuri) din chihlimbar, gresie dura, coral fosiv, molar de ren, colti de vulpe, cochilie de molusca sau fildes de mamut (bogatia industriilor paleolitice de la Cosauti este coplesitoare)

Statiunea paleolitica Cosauti, asezata pe malul Nistrului la un posibil vad paleolitic, in apropierea complexelor de la Brinzeni, Mitoc, Ripiceni, de pe Prut, sau Molodova si Pronyatin, de pe Nistrul superior, sau Korolevo, de pe Tisa, pare a fi o "celebra universitate" paleolitica in care tehnologiile si spiritualitatea au convietuit in buna pace. Cercetarile arheologice viitoare vor scoate cu certitudine din straturile de la Cosauti tot mai multe si mai multe dovezi ale gindirii logice, simbolice, matematice, geometrice a omului paleolitic din sud-estul Europei. Anume acest fundament spiritual de exceptie dau tot dreptul dlui Ilie Borziac sa sustina ca unele din artefactele descoperite de el la Cosauti sint sapaligi, sanii, ba chiar sanii trase de reni domesticiti (Borziac, 1996, p. 92). intrebarea cu privire la conditiile de tundra in care traia omul de la Cosauti nu ingreuia deloc devenirea lui spirituala. Dimpotriva, o usura (hrana era abundenta, iar bolile virotice sau bacteriologice - putine - Vartic, XXVII, 2000), iar multimea asezarilor paleolitice de pe terasele superioare ale Ceahlaului (Paunescu, 1998) confirma faptul benefic al legarii omului paleolitc de Marele Ghetar din gravetian.
 

Navigator: Home [ Index ], Contact author, Contact webmaster :.. NEXT >