Vicu Merlan, Hu­i, Romania
Sanctuarul de la Isaiia

Isaiia, com. RÇducÇneni, jud. Ia­i, punct: Balta Popii

Situl Balta Popii se aflÇ pe teritoriul satului Isaiia, la circa 3,5 km. N-E de localitate, pe fruntea primei terase neinundabile a vechiului curs al Jijei (scurtat prin lucrÇri de hidroamelioraîii). A­ezarea se Œntinde pe o pantÇ destul de linÇ, pe circa 250 m de-a lungul terasei, fiind delimitatÇ de douÇ mici cursuri torenîiale.

Cele mai bogate  vestigii aparîin etapei finale a fazei a II-a a culturii Precucuteni. ×n nivelul inferior au apÇrut materiale sporadice aparîinƒnd culturii ceramicii liniare, iar Œn nivelul superior al stratului de culturÇ apar materiale din sec. al IV-lea d. Chr. Au fost sesizate vestigiile unei locuinîe precucuteniene (cu douÇ faze de construcîie), Œn cadrul cÇreia s-a descoperit un complex de cult (un vas de tip askos, o mÇsuîÇ de cult ­i o tabletÇ de lut cu semne incizate) aparîinƒnd fazei mai vechi. Un al doilea sondaj (1998) am dezvelit o nouÇ porîiune a acestei construcîii, unde a fost gÇsit un al doilea complex de cult, constƒnd Œn recipiente de lut de o formÇ aparte, mÇsuîe de cult, idoli ­i, mai ales, un vas ce conîinea 21 de statuete feminine de lut, cu acoliîii lor masculini (stilizaîi) ­i 13 scÇunele tronuri. AsemÇnÇrile frapante ale acestui complex cu cel descoperit Œn 1982 la Poduri (de asemenea Œntr-un context Precucuteni II) au dezvÇluit o serie de aspecte nea­teptate despre spiritualitatea comunitÇîilor precucuteniene.

Complexe descoperite. A fost dezvelitÇ integral construcîia precucutenianÇ cu douÇ etape de existenîÇ; au fost surprinse parîial  colîurile altor douÇ locuinîe precucuteniene, precum ­i urmele unei locuinîe aparîinƒnd purtÇtorilor culturii ceramicii liniare; aceste complexe urmeazÇ sÇ fie dezvelite Œntr-o campanie viitoare. Au fost sesizate ­ase gropi, dintre care cinci precucuteniene ­i alte cƒteva denivelÇri la partea inferioarÇ a stratului VII, despre care nu se poate afirma cu certitudine dacÇ sunt antropice sau rezultatul unor factori naturali. A fost cercetat ­i un cuptor de ars ceramicÇ dintr-o perioadÇ mai nouÇ, care ar putea fi legat, eventual, de vreun sat dispÇrut, situat de-a lungul vechiului drum Hu­i - Ia­i, care urma albia Jijiei; datarea precisÇ a acestui cuptor rÇmƒne incertÇ, existƒnd ­i posibilitatea apartenenîei lui la secolul al IV-lea d. Chr., conform trÇsÇturilor sale tipologice.

De remarcat cÇ la marginea locuinîelor, ca ­i dincolo de ele, s-au gÇsit  numeroase rƒ­niîe (mai ales fragmentare) ­i frecÇtoare, ceea ce indicÇ o intensÇ activitate de mÇcinare a cerealelor. S-au gÇsit ­i mai multe fragmente de topoare ­lefuite (douÇ perforate), numeroase unelte de silex. Oasele, Œn numÇr foarte mare, urmeazÇ a fi analizate. Se pare cÇ o  pondere mare avea ­i culesul, cum indicÇ numeroasele cochilii de melci ­i, Œndeosebi, valve de scoici.

Concluzii preliminare. SÇpÇturile din 2001 ne-au permis sÇ elucidÇm o parte ŒnsemnatÇ a problemelor apÇrute Œn sondajele anterioaare, Œn legÇturÇ cu construcîia precucutenianÇ, ce a jucat aproape sigur rolul unui sanctuar al comunitÇîii din acest loc. ×ntregirea ­i studiul pieselor descoperite, punerea Œn corelaîie cu cele din anii anteriori, va aduce ­i alte clarificÇri privind practicile de cult ce se desfÇ­urau aici. A fost sesizatÇ, de asemenea, existenîa ­i a altor locuinîe precucuteniene  plasate foarte aproape de ele, ceea ce ne face sÇ bÇnuim cÇ este vorba de o a­ezare dens locuitÇ. RemarcÇm ­i confirmarea certÇ a existenîei unei locuiri din cultura ceramicii liniare.

A­a cum vom prezenta Œn lucrare, putem spune cÇ populaîia precucutenianÇ din habitatul de la Isaiia, avea ca ocupaîie principalÇ cre­terea animalelor, Œn special a taurinelor.