Vasile Sfƒrlea, Bucuresti, Bucuresti
Ecouri ­i rezonanaîe dacice Œn mediul extern dupÇ retragerea aurelianÇ pƒnÇ Œn epoca contemporanÇ

Dispariîia politicÇ a Daciei cucerite de romani ­i a Daciei romane prin retragerea aurelianÇ, nu a Œnsemnat ­i nu a produs uitarea sau dispariîia noîiunii din memoria societÇîii europene ­i chiar orientale.

Este foarte interesant cÇ, dupÇ apariîia Daciei regale ­i a Daciei romane, noîiunea politicÇ Dacia ­i noîiunile despre daci se pÇstreazÇ cu vitalitate ­i persistenîÇ.

De-a lungul evului mediu, Œn epoca modernÇ ­i chiar Œn contemporaneitate, numeroase ­i diverse personalitÇîi (cronicari, geografi, ŒnvÇîaîi, clerici, diplomaîi, cÇlÇtori, militari, monarhi, politicieni ­.a.) au menîionat ­i accentuat Œn scrierile ­i intervenîiile lor DACIA ­i DACII.

CitÇm cƒteva opinii:

• spaniolul Orosius menîioneazÇ Œn sec. al V-lea  "Dacia de la nord de DunÇre pe veci nu este luatÇ (pierdutÇ)";
• Œn harta de la St. Sever (sec. XI) autorul a menîionat Dacia situatÇ pe hartÇ Œntre  Marea NeagrÇ ­i cotul panonic al DunÇrii;
• sasul maghiarizat Gaspar Heltai Œn Cronica maghiarÇ apÇrutÇ la Cluj Œn 1575 Œi considera pe romƒni "bÇ­tina­i ai vechii Dacii";
• se ­tie cÇ pƒnÇ Œn secolul al XVI-lea ŒnvÇîaîii din Europa de Apus Œi numeau romƒni-daci;
• geograful Henrich Kiepert, Œn 1878, afirma rÇspicat "fÇrÇ continuitatea elementului daco-romƒn nu se poate explica perfecta coincidenîÇ a frontierelor etnice ale statului romƒn cu acelea ale Daciei preromane";
• savantul american P.M. Kendrich ­i-a intitulat o lucrare Pietrele Daciei vorbesc.

Rezonanîele ­i ecourile dacice Œn mediul extern ­tiinîific, istoric, geografic, politic, religios, militar, pÇstrate din 275 pƒnÇ Œn zilele noastre, dovedesc o vitalitate ­i o personalitate deosebitÇ a statului DACIA ­i a poporului DAC.