Viorica EnÇchiuc, Romania
Apariîia ­i evoluîia statului la daco-geîi

Lucrarea se referÇ, Œn primul rƒnd, la concluziile cercetÇtorilor Œn legÇturÇ cu apariîia ­i evoluîia statului geto-dac. Vasile Pƒrvan susîine organizarea claselor sociale ­i a instituîiilor militare la geto-daci dupÇ modelul elenistic sau macedonean ­i admite cÇ Burebista era fruntea unui regat; Constantin Daicoviciu susîine cÇ formaîiunile social-politice conduse de Rhemasos, Oroles, Rubobostes din jurul anului 200 Œ.e.n., ca ­i regatele conduse de Roles, Dapix sau Zyraxes din Dobrogea atestÇ o fazÇ ŒnaintatÇ premergÇtoare statului. Admite cÇ Burebista a fost Œn fruntea statului dac. De aceea­i pÇrere este ­i Hadrian Daicoviciu. Mihail Macrea, A.C. Florescu susîin cÇ  formaîiunile politice conduse de cÇtre "regi" Œn secolele VII-III Œ.e.n. erau uniuni de triburi; Macrea afirmÇ cÇ ­i Burebista a fost tot la conducerea unei uniuni de triburi. Emil Condurache, Andrei Bodor ­i Alexandru Suceveanu sunt de acord cÇ Burebista a fost Œn fruntea statului dac care deîinea o cancelarie cu funcîii menite sÇ îinÇ  sub ascultare pe daco-geîi.

Coroborƒnd datele de mai sus cu afirmaîiile scriitorilor antici ­i noile descoperiri ­i cu rezultatele cercetÇrilor personale obîinute Œn cadrul ­antierelor arheologice pe care le-am condus, am ajuns la urmÇtoarele concluzii: geto-dacii au cunoscut organizarea statului sclavagist cu mod de producîie tributal ŒncÇ din secolul al IV-lea Œ.e.n.; pe teritoriul Daciei au funcîionat mai multe state sclavagiste cu mod de producîie tributal dintre care unele aveau Œn teritoriu cetÇîi puternice cu zid de piatrÇ, fiind centre militare ­i economice ca Drubetis (Oltenia), Sorn (statul condus de rex Histrianarum) ­i Cotnari (Œn Moldova); dacÇ ne referim ­i la centrele importante din Transilvania ­i Banat ajungem la concluzia cÇ Strabon avea dreptate cƒnd preciza cÇ la moartea lui Burebista statul dac s-a ŒmpÇrîit Œn patru state. DupÇ pÇrerea mea, aceste state au fost unite de dinast Œntr-un stat centralizat, la Œnceputul secolului I Œ.e.n.

Acest fapt este demonstrat ­i de alte  consemnÇri ale scriitorilor antici. Astfel, Œn timpul domniei sale, Dromichetes, urma­ul lui  rex  Histranarum, nu mai îine seama de hotÇrƒrile militarilor care erau obligatorii pentru rege Œntr-o fazÇ anterioarÇ de organizare a democraîiei militare. Dromichetes nu se subordoneazÇ hotÇrƒrii adunÇrii ­i nu-l dÇ pe Lisimach sÇ fie executat, ci impune hotÇrƒrea sa de a-l elibera pe acesta ŒmpreunÇ cu armata sa Œn schimbul garantÇrii teritoriilor din sudul DunÇrii.
Adunarea militarilor va dispÇrea, de fapt, Œn timpul regelui Burebista care va conduce Œn mod autocrat, impunƒnd hotÇrƒrile sale ca fiind voinîa zeilor. Pentru aceasta, singurul consultant al sÇu era Deceneu. Este astfel ŒndreptÇîit punctul de vedere al cercetÇtorului Alexandru Suceveanu, potrivit cÇruia Œn timpul lui Burebista exista organizatÇ o adevÇratÇ cancelarie imperialÇ Œn scopul dezvoltÇrii economiei, constituirii unei armate puternice ­i consolidÇrii statului dac.

Acela­i regim despotic se pÇstreazÇ ­i Œn timpul lui Decebal, care se consulta numai cu Vezina Œn hotÇrƒrile pe care le lua. ×n timpul sÇu, comatii ajung la o mare putere Œncƒt sunt trimi­i Œn solie la ŒmpÇratul Traian, Œn timpul primului rÇzboi daco-roman.