Viorica EnÇchiuc, Romania
Nicolae Densusianu despre viata comunitatilor umane din paleolitic pana in neoliticul mujlociu si punctele de vedere ale cercetatorilor contemporani

Nicolae Densu­ianu (1846-1911), licenîiat Œn drept, este primit ca membru al Academiei Romƒne, Œn anul 1880, pentru rezultatele obîinute Œn cercetÇrile privind istoria poporului romƒn, din cele mai vechi timpuri ­i pƒnÇ Œn a doua jumÇtate a secolului al XIX-lea. Una din operele sale monumentale este Dacia preistoricÇ Œn care se referÇ la viaîa comunitÇîilor umane Œn Dacia ­i Europa centralÇ ­i de vest, din paleolitic pƒnÇ Œn anul 630 e.n. Folosind metoda comparativ istoricÇ ­i analizƒnd rezultatele obîinute de speciali­ti Œn diferite domenii ca arheologia, antropologia, geologia, clima ­i fauna a alcÇtuit clasificarea epocilor istorice dupÇ cum urmeazÇ:

Cea mai veche etapÇ a epocii pietrei o denume­te eoliticÇ, cu douÇ faze, pe care o dateazÇ Œn terîiar (miocen ­i pliocen); din punct de vedere geologic, acum are loc ridicarea Alpilor, a Carpaîilor ­i a marei catene asiatice; Œn prima fazÇ ŒncadreazÇ silexurile tÇiate ­i arse descoperite Œn Franîa iar Œn a doua fazÇ descoperirile silexurilor tÇiate de la Otta Œn Portugalia;

Epoca pietrei propriu-zisÇ se Œmparte Œn mai multe perioade: epoca Chelles (descoperirile de la Seine et Marne ­i staîiunea Acheul pe Somme); epoca musterianÇ (descoperirile din regiunea Dordogne ­i staîiunile Cannstadt - Germania ­i Spy - Belgia); epoca solutreanÇ (descoperirile de la Saone et Loire); epoca magdalenianÇ (descoperirile din regiunea Dordogne): aceste evoluîii ale comunitÇîilor umane se raporteazÇ la era QuaternarÇ s. Pleistocenului: epoca Chelles la faza inferioarÇ, epocile musterianÇ ­i solutreanÇ Œn faza intermediarÇ ­i epoca magdalenianÇ Œn faza superioarÇ;

×n Halocen sunt datate urmÇtoarele perioade istorice: epoca pietrei ­lefuite (neolitic) dupÇ descoperirile din Elveîia Œncadrate Œn epoca Robenhausen, Œn care s-au descoperit monumente megalitice ­i a­ezÇri lacustre; Œn Dacia, Œn aceastÇ perioadÇ s-au identificat rase de animale domestice, cultura cerealelor ­i a plantelor textile; tot Œn aceastÇ perioadÇ menîioneazÇ mi­cÇri de populaîii dinspre Asia spre Europa;

UrmeazÇ epoca de tranziîie de la neolitic la epoca bronzului pe care o nume­te epoca aramei;

×n epoca bronzului apar primele Œndeletniciri pentru turnarea obiectelor, uneltelor ­i a armelor din bronz iar Œn perioada finalÇ ia o mare dezvoltare arta ­i metalurgia bronzului.

Epoca metalelor se Œncheie cu epoca fierului: Hallstatt (dupÇ descoperirile din Austria de Sus Œn care s-au atestat primele obiecte ­i sÇbii mari din fier); La Tene (dupÇ o staîiune din Elveîia) Œn care se generalizeazÇ metalurgia fierului ­i apare roata olarului;

Nicolae Densu­ianu precizeazÇ cÇ pe teritoriul Daciei din îinuturile de ­es ale Tisei pƒnÇ Œn cƒmpia Munteniei s-au descoperit silexuri ­i alte unelte din piatrÇ de tipul Chelles, unele din ele fiind expuse Œn Muzeul de AntichitÇîi din Bucure­ti, sub conducerea lui Gr. Tocilescu.

Din punct de vedere antropologic consemneazÇ: a. omul de tip Neanderthal pentru perioada musterianÇ (tip dolicho-platycephale atestat Œn descoperirile din pe­tera Spy, Belgia, Œn anul 1866, sau la Cannstadt lƒngÇ Stuttgart, Œn anul 1700, sau pe craniul din pe­tera de la Dusseldorf, descoperit Œn anul 1856); b. tipul de om Cro-Magnon atestat de descoperirile din valea Vezerului, staîiunea Cro-Magnon (Franîa), pentru perioadele solutreanÇ ­i magdalenianÇ;

Pentru neolitic Nicolae Densu­ianu consemneazÇ urmÇtoarele caracteristici: se dezvoltÇ cultura cerealelor ­i a plantelor textile; ia o mare amploare arta ­i navigaîia; se remarcÇ o abilitate deosebitÇ Œn confecîionarea uneltelor din piatrÇ; se fundamenteazÇ primele dogme religioase; se atestÇ primii tumuli funerari ­i primele monumente megalitice; se evidenîiazÇ o organizare social-economicÇ puternicÇ.

×n continuare Nicolae Densu­ianu prezintÇ punctele de vedere ale cercetÇtorilor din vremea sa, potrivit cÇrora civilizaîia neoliticÇ are la bazÇ imigrarea unei populaîii din Munîii Altai cÇtre Europa, Œn trei valuri. Optƒnd pentru primele douÇ valuri el atrage atenîia cÇ Œn componenîa a­a-zisului al treilea val se remarcÇ douÇ rase de oameni - una cu caracteristici dolichocephalice ­i alta cu caracteristici brachicephalice; acest val, numit de cercetÇtorii francezi ­i hyperborean, Nicolae Densu­ianu Œl considerÇ de fapt o civilizaîie localÇ atestatÇ la nordul DunÇrii (civilizaîia pelasgÇ) care se Œntinde pƒnÇ la Carpaîii Riphaei.

Opiniile ­i concluziile cercetÇtorilor contemporani privind existenîa omului din paleolitic Œn Europa nu infirmÇ clasificarea epocilor preistorice de cÇtre Nicolae Densu­ianu, ci le completeazÇ cu noi subdiviziuni.

Intuiîiile lui Nicolae Densu­ianu potrivit cÇrora existenîa omului Œn Europa se poate admite a fi ŒncÇ din terîiar (fazele miocen ­i pliocen), confirmate de unele descoperiri din vremea sa, Œn Franîa ­i Portugalia, sunt astÇzi evidenîiate de descoperirile din Valea GrÇuceanu (unelte din os asociate cu pietre folosite la spargerea oaselor), Œn Romƒnia de cÇtre arheologul C.S. Nicolaescu-Plop­or ­i antropologul Dardu Nicolaescu-Plop­or publicate ŒncÇ din anul 1963.

Tot C.S. Nicolaescu-Plop­or ­i I. Moro­anu, publicÇ ŒncÇ din anul 1959, rezultatele cercetÇrilor din Valea Dƒrjovului ­i alte localitÇîi din Oltenia prin care se pune Œn evidenîÇ existenîa uneltelor aparîinƒnd culturii de prund mai veche decƒt nivelul abbevilleo - acheullean.

Gustav Schwalbe, Œn anul 1907, formuleazÇ cele trei trepte ale antropogenezei: Pithecanthropus, Neanderthal ­i Homo Sapiens - ultimele douÇ fiind consemnate ­i de Nicolae Densu­ianu.

CercetÇrile arheologilor Vasile Boroneanî (Schela Cladovei, RÇzvrata, Icoana ­i Ostrovul Banului - judeîul Mehedinîi), Viorica EnÇchiuc (cercetÇrile de la Dridu, Punctul "La Metereze", judeîul Ialomiîa ce pun Œn evidenîÇ neoliticul aceramic - Aspectul cultural Snagov) coroborate cu cercetÇrile polinice ale sedimentelor din cadrul ­antierelor arheologice din Transilvania ­i Valea DunÇrii de cÇtre N. Cƒrciumaru, H. Azvadurov, Arlette Leroi ­i Corneliu N. Mateescu Œn regiunea Porîilor de Fier demonstreazÇ cÇ neoliticul pe teritoriul Daciei s-a format pe baza evoluîiei civilizaîiilor locale, care la rƒndul lor au impulsionat evoluîia neoliticului din centrul ­i vestul Europei. Cu regiunile din Asia MicÇ ­i zona MÇrii Egee purtÇtorii neoliticului de pe teritoriul Daciei au avut schimburi culturale ­i s-au influenîat reciproc.

Arheologul Vasile Pƒrvan n-a contestat niciodatÇ erudiîia lui Nicolae Densu­ianu dar nu a fost de acord cu acesta cind a folosit Œn demonstraîia evoluîiei istorice a comunitÇîilor umane ­i date etnologice pentru completarea unor aspecte privind legÇturile Œntre civilizaîiile vechi ­i contemporane. Vasile Pƒrvan se baza Œn demonstraîiile sale Œn studiul istoriei vechi pe date stratigrafice, pe metoda comparativ istoricÇ ­i tipologicÇ a materialelor descoperite ­i pe izvoarele antice scrise. AstÇzi folosirea datelor etnologice ca elemente de substrat Œn explicarea anumitor fapte Œn evoluîia istoricÇ a civilizaîiilor nu mai reprezintÇ o curiozitate.

×n Œncheiere, consimîim cÇ rezultatele cercetÇrii comunitÇîilor umane din cele mai vechi timpuri ­i pƒnÇ Œn antichitate ale lui N. Densu­ianu Œl impun pe acesta ca o autoritate ­tiinîificÇ la sfƒr­itul secolului al XIX-lea ­i Œnceputul secolului al XX-lea, iar concluziile sale rÇmƒn valabile ­i astÇzi subliniind aportul cercetÇrii romƒne­ti la istoria universalÇ.