Paul LazÇr Tonciulescu, Bucuresti
Occitanii din Franîa, rude bune ale romƒnilor

Sudul Franîei este ocupat de cinci provincii, Œn care circa 16.000.000 de francezi vorbesc occitana, o limbÇ foarte apropiatÇ de limba romƒnÇ, limbÇ pe care o putem considera un dialect al acesteia.

AceastÇ zonÇ a fost ocupatÇ Œn antichitate de triburi roite din Dacia, care s-au rÇspƒndit Œn aceste provincii: Auvergne, Limousin, Gascone, Languedoc ­i Provence.

×n Dacia preistoricÇ, Nicolae Densu­ianu ne oferÇ foarte multe ­i preîioase informaîii despre aceste triburi, care au locuit Œn antichitate Œn Gallia MeridionalÇ.

Limba vulgarÇ care se vorbea Œn pÇrîile meridionale ale Galliei (numele antic al Franîei de astÇzi) a fost numitÇ pƒnÇ tƒrziu, Œn evul mediu, lingua romana rustica. Originea acestei numiri nu se datoreazÇ civilizaîiunii ori acîiunii de asimilare a romanilor, ea fiind foarte apropiatÇ de limba latinÇ. Cicero, Œn lucrarea sa Brutus, ne aminte­te cÇ limba ce se vorbea pe teritoriul fostei Gallii era diferitÇ, numai Œn ce prive­te lipsa de urbanitate, de limba ce se vorbea la Roma. El ne spune: "Cƒnd tu Brutus vei merge Œn Gallia, vei auzi acolo unele cuvinte care nu sunt folosite la Roma, ŒnsÇ acestea se pot schimba ­i se pot desvÇîa". Brutus a trÇit Œntre anii 85 ­i 42 Œ.e.n.

Toponimele din Gallia MeridionalÇ Œ­i gÇsesc identitÇîi pe teritoriul Romƒniei de astÇzi, Œn special Œn Ardeal. Printre acestea putem cita: Ardelay, Ardelles, Ardelu, Ardeul, Ardillats, Ardilleux ­i Ardillicres. Roirea strÇmo­ilor no­tri daci Œn Gallia MeridionalÇ se mai poate dovedi ­i prin cele circa 2000 cuvinte comune din limba romƒnÇ ­i cea occitanÇ.