Olimpiu Ioan Luca, Bucuresti, Romania
Stema Daciei - Tricolorul romƒnilor

Peste veacuri sau milenii strÇbunii no­tri traco-geto-daci, poate ­i pelasgii sau arimii, au avut simboluri naîionale, care sunt prezente ­i Œn zilele noastre.

Printre primele documente scrise, privitoare la stema Daciei se considerÇ a fi Novella a XI-a, datÇ pe 14 aprilie 553 d. Chr. de cÇtre ŒmpÇratul Iustinian, aflatÇ Œn Biblioteca Vaticanului, cercetatÇ ­i fotografiatÇ de dr. Marius Bizerea. Textul adiacent stemei menîioneazÇ teritoriile aparîinÇtoare episcopiei din Iustiniana Prima, ce cuprinde pÇrîi ale fostei Dacii romane, fiind descrise ­i stemele acestor îinuturi.

Stema Daciei este descrisÇ astfel: "Ex partem dextra, in prima divisione. SCUTUM RUBRUM in cuius medio videtur turris, semnificans utramque Daciam, in secundo divisione SCUTUM CELESTI cum (signum) tribus Burris, quarum duae lateribus albae sunt  media vero AUREA". Ceea ce se traduce: "Din partea dreaptÇ, Œn prima diviziune (un) SCUT RO¸U Œn mijlocul  cÇruia sunt vÇzute turnuri, Œnsemnƒnd Dacia de dincolo (Dacia TraianÇ n. M Bizerea), Œn a doua viziune SCUT CERESC (albastru=de culoarea cerului, n. M. Bizerea),  cu semnele Tribului burilor, ale cÇror  douÇ laturi  sunt albe, iar mijlocul AURIU (galben)."

Din punct de vedere al culorilor, stema  Daciei avea cele trei culori actuale ale steagului Romƒniei: ro­u, galben ­i albastru. ×n culegerea de steme "Stemmatographia sive armorum illyiricorum delineatio descriptio et reconstitutio", opera croatului Paul Ritter Vitezovic (1652-1713), publicatÇ Œn 1701, existÇ argumente privitoare la stema ce intereseazÇ Romƒnia. Transilvania este reprezentatÇ printr-un scut tÇiat avƒnd Œn partea superioarÇ, pe aur, acvila naturalÇ, ie­indÇ, Œn partea inferioarÇ un cƒmp ro­u, ­apte munîi, suprapu­i de cÇtre un turn de argint. Pentru Valahia - Muntenia, simbolul este compus dintr-un scut avƒnd fondul de argint ŒncÇrcat cu o acvilÇ cruciatÇ naturalÇ de aur, plasatÇ pe o coroanÇ deschisÇ din acela­i metal. Moldova este reprezentatÇ de scut de aur, cuprinzƒnd un cap de bour natural. ×n aceea­i lucrare este prezentatÇ ­i stema Basarabiei (de fapt teritoriul dintre Nistru ­i Bug) reprezentƒnd trei capete negre legate fiecare cu o e­arfÇ (cu semnificaîia cÇ acel teritoriu este locuit de tÇtari).

P.R. Vitezovic a cuprins Œn lucrarea sa ­i stema Daciei, ŒnfÇîi­ƒnd un scut ro­u mobilat cu o piramidÇ de argint, figurÇ ce porne­te de la baza scutului ­i se ŒnalîÇ pƒnÇ Œn partea superioarÇ a acestuia; de o parte ­i de alta a piramidei sunt doi lei de aur rampaîi ­i afrontaîi. AceastÇ piramidÇ semnificÇ, dupÇ istoricul croat, "o perfecîiune deosebitÇ ­i culmea gloriei". Autorul conchide cÇ stema atestÇ "virtuîile care au stÇpƒnit Dacia pƒnÇ la domnia lui Decebal", s-ar putea spune potrivit acestei afirmaîii cÇ stema a fost dinaintea lui Decebal, chiar Œnainte de Christos. AceastÇ stemÇ, potrivit fotocopiilor ­i descrierilor, este aproape identicÇ cu cea din Novella a XI-a a lui Iustinian.

Tematica lui P.R. Vitezovic a fost preluatÇ ­i de alîi istorici. Sƒrbul Hristofor Jefarovic traduce lucrarea Œn limba sƒrbÇ Œn 1741, confirmƒnd cele scrise de Vitezovic. El precizeazÇ asupra blazonului Daciei: "Dacia este îara divizatÇ astÇzi Œn Ýara RomƒneascÇ, Transilvania ­i Moldova, vechiul sÇu blazon ŒnfÇîi­a doi lei afrontaîi pe un cƒmp ro­u, Œntre ei se ridica un triunghi ... jumÇtate alb, jumÇtate ro­u." Ceea ce concordÇ cu descrierea stemei din Novella a XI-a a lui Iustinian.

×n lucrare subliniez cÇ strÇbunii no­tri au avut Œnsemnele heraldice specifice timpului ­i cÇ acei care au stabilit stemele Romƒniei ­i simbolul naîional tricolorul, Œn secolele XIX ­i XX, au menîinut ­i consfinîit ceea ce am mo­tenit, stabilind stemele cu Œnsemne milenare ­i menîinƒnd culorile tradiîionale: ro­u, galben ­i albastru Œn steagul Romƒniei.

TotodatÇ, se mai confirmÇ cÇ pe lƒngÇ lup-balaur, ­arpe etc. strÇbunii au avut ­i alte simboluri demne de luat Œn seamÇ.