Nicolae Ýicleanu, Elena Ýicleanu, Bucuresti, Romania
Calea Cerului din Kogaionon

Pornind de la afirmaîia lui Strabon din Geographia referitoare la  Kogaionon, Muntele Sfƒnt al dacilor, autorii trec Œn revistÇ, Œn primul rƒnd, principlalele ipoteze privind localizarea acestuia Œn: CeahlÇu, GrÇdi­tea Muncelului, Bucegi, Vƒrful CurcubÇta, Muntele Gugu, Vƒrful lui Petru, Muntele GÇina ­i Retezatul. Apoi, bazƒndu-se pe o serie de noi argumente ­i fenomene nesemnalate pƒnÇ acum autorii considerÇ CeahlÇul ca fiind adevÇratul Kogaionon.

Principalul argument Œl constituie faptul cÇ Œn centrul Masivului CeahlÇu se aflÇ Bƒtca Ghedeonului de sub care izvorÇ­te Pƒrƒul Ghedeonului, ambele nume disimulƒnd, dupÇ opinia autorilor, numele de Kogaionon. Autorii considerÇ cÇ fo­tii ktistai (sacerdoîi isiha­ti ai cultului lui Zamolxis) au trecut la religia cre­tinÇ ­i i-au dat numele de Ghedeon, dupÇ cea mai potrivitÇ legendÇ biblicÇ, conform cÇreia Iahve i-a poruncit lui Ghedeon sÇ distrugÇ altarul lui Baal ­i sÇ il punÇ Œn loc pe al sÇu. Piatra LatÇ din Ghedeon aratÇ cum nu se poate mai bine a altar ­i aceasta cu atƒt mai mult, cu cƒt spre vest Bƒtca Ghedeonului pare un uria­ amfiteatru .
Un alt argument Œl constituie vechea denumire a Siretului, cunoscut de greci ca Hierasos (Sfƒntul), denumire unicÇ Œn antichitate, care nu poate fi justificatÇ decƒt prin existenîa unei hierofanii Œn bazinul sÇu hidrografic or, Kogaionon-ul era singura  hierofanie pÇosibilÇ. 

DouÇ argumente îin Œntr-o oarecare mÇsurÇ de miraculos ­i se referÇ la douÇ fenomene optice unice (Calea Cerului ­i Umbra PiramidÇ), ele Œnsele hierofanii, ce se produc la rÇsÇritul Soarelui Œn prima decadÇ a lunii august, atunci cƒnd localnicii sÇrbÇtoresc Ziua Muntelui, consideratÇ de autori ca fiind la origine o strÇveche sÇrbÇtoare uranianÇ.

Alte argumente sunt legate de toponimie, Muntele CeahlÇu fiind muntele cu cele mai multe toponime alcÇtuite din cuvinte dacice, adesea asociate cu toponime cre­tine, muntele fiind un munte sfƒnt al cre­tinismului ortodox, al doilea dupÇ Muntele Athos, dupÇ cum o afirmÇ Ioanichie BÇlan.

Nu sunt de neglijat nici aspectele morfologice ale muntelui, prezenîa stƒncilor Toaca ­i Panaghia ambele Œntrunind prin unicitatea lor caracteristici necesare hierofaniilor. Mai mult, autorii nu exclud posibilitatea ca Vƒrful Toaca sÇ fi fost un posibil arhetip pentru piramidele din Egipt.

×n lucrare mai sunt prezentate ­i alte argumente pe baza cÇrora autorii considerÇ cÇ adevÇratul Kogaionon a fost CeahlÇul, care a rÇmas Munte Sfƒnt pƒnÇ astÇzi.