Nicolae Chetraru, Chisinau, Republica Moldova
Nicolae N. Morosan si activitatea lui in domeniul arheologiei
in Basarabia

Motto:
"...cel mai bun specialist roman in domeniul paleoliticului..."
Mircea-Petrescu Dambovita

De la mijlocul anilor '20 isi desfasoara activitatea Nicolae N. Morosan - geolog, paleontolog si arheolog specializat in paleolitic, savant de o stralucita eruditie, om cu orizont larg, pedagog. Avind studii de geolog, el a fost intr-atit cuprins de pasiunea arheologiei epocii de piatra, incit ea a devenit ocupatia lui preferata. El a consacrat 15 ani din viata studierii celor mai vechi perioade din istoria tinutului. Cu mari greutati, mai ales la inceputul activitatii sale, el a trebuit sa dobindeasca mijloace pentru efecturaea cercetarilor, uneori a unor restrinse sapaturi.

Nicolae N. Morosan s-a nascut la 1 iulie 1902 in satul Cuconestii Vechi, judetul Edinet, in familia unui preot. Fratele sau, Ion N. Morosan, este cunoscut ca primul descoperitor al "culturii de prund" din Romania. Studiile secundare si liceul le-a facut "B. P. Hasdeu" din Chisinau, apoi si-a continuat invatatura la facultatea de stiinte naturale a Universitatii din Iasi pe care a absolvit-o in 1927 (fig.1). Fiind student, el efectueaza sapaturi arheologice in grota Stinca-Ripiceni, cercetind astfel primul monument peleolitic cu mai multe straturi de pe malul drept al Prutului.

In anul 1926, dupa sapaturile efectuate in grota Stinca Ripiceni, Nicolae N. Morosan a cercetat ambele maluri ale Prutului cu scopul de a descoperi noi monumente arheologice si linga satul Viisoara, judetul Edinet, intre sosea si malul riului, descopera prima statiune paleolitica din Basarabia. In locul nimit "Ripa lui Toader Marcu" el gaseste aschii, lame, nuclee de silex, precum si o unealta de tip "rabo" care apartinea paleoliticului tirziu. O alta statiune descoperita se afla la vest, intre sat si riu, de unde provin din santurile de pe marginea drumului aschii, lame si citeva nuclee din paleoliticul tirziu. Obiecte de silex similare au fost gasite si linga satul Badragii Noi, in locul nimit "Bascaceni" si la est de satul Corpaci, judetul Edinet.

In vara anului 1928 Nicolae N. Morosan a cercetat mai intii malul sting al Prutului, unde, la nord de satul Cuconestii Vechi, a descoperit statiuni paleolitice "La moara popii" si "In Ponoare". Apoi el a cercetat valea riului Ciugur, afluent din stinga al Prutului, unde, intre satele Costesti si Proscureni, in locul nimit "La Perla", descopera o asezare de tip Cucuteni. In continuare a cercetat malul drept al Nistrului si, pe sectorul dintre Otaci si Naslavcea, a descoperit o serie de statiuni din epoca musteriana, paleoliticul tirziu, mezoliticului in apropierea satelor Naslavcea (Rudii yar, Carpov yar, Tahora s.a.), Birnova (Pe Balaia, Beresta), Voloscovo (Ripa Haidamacului) si multe altele.

Tot in acest an Nicolae N. Morosan descopera si statiunile musteriene de tip Levallua in preajma satelor Sculeni, Gherman-Dumeni, Cuconestii Vechi (in Durduca) de pe malul sting.

Dupa publicarea rezultatelor cercetarii monumentelor paleolitice de pe Prut, Ciugur si Nistru lui Nicoale N. Morosan i se acorda o bursa de doctorat la Institutul de Antropologie a Omului din Paris. Doctoratul pregatit in Franta pe tema " Pleistocenul si paleoliticul Romaniei de Nord-Est" l-a sustinut in 1931 la facultatea de geologie a Universitatii din Bucuresti. Revenind la Chisinau, este angajat profesor la liceul "M. Eminescu", continuindu-si in acelasi timp si munca stiitifica. El este participant la Congresul de istorie primitiva  de la Londra din 1932, la Congresul International de geologie de la Washington din 1935 si la Congresul al XII-lea International de istorie din Varsovia din acelasi an. La aceste importante foruri stiintifice Nicolae N. Morosan a prezentat referate despre arheologia, geologia si paleontologia Romaniei.

Tot in acesti ani Nicolae N. Morosan, continuind cercetarile monumentelor paleolitice din zona Prutului, descopera vestigiile unor asezari linga satele Horginesti in locul numit "In Ponoare", Viisoara, in locul "Neudobna" si in ripile din apropierea satelor Pererita, Tetcani, Lipcani. In citeva articole stiintifice el descrie un splendid virf bifacial de lance in forma de frunza de laur (fig. 2), provenind din statiunea paleolitica "In Ponoare"(Cuconestii Vechi). In legatura cu aceasta descoperire Nicolae N. Morosan elaboreaza problema solutreianului din zona subcarpatica si regiunile adiacente si prezinta un referat la Congresul International de istorie de la Varsovia.

Impreuna cu I. G. Botez, Nicolae N. Morosan descopera si cerceteaza statiunea paleolitica din locul nimit "Bortoasa", la 2 km nord-vest de satul Lopatnic, unde au efectuat sapaturi arheologice nu prea mari, dar au descris detaliat geologia, fauna si uneltele din silex ale acestui monument.

Totodata Nicolae N. Morosan a studiat si alte monumente arheologice. In 1928 el descopera la fierarul satului Tetcani, judetul Edinet, ramasitele unei comori cu obiecte din bronz, alcatuita din 2 topoare si un virf de lance, gasite mai inainte de taranii satului intr-o cariera de piatra. Multe obiecte fierarul li-a prelucrat, un topor si virful de lance le-a daruit, pastrindu-se numai un topor care a si fost descris.

Prezinta interes si splendida fibula de argint aurit de tipul "Monstruozo" gasita in anul 1932 in satul Vasilica, judetul Balti, provenind, probabil, dintr-un mormint distrus al unei capatenii. Datarea fibulei cu sec. III, presupusa de Nicolae N. Morosan, s-a confirmat prin gasirea ulterioara a unor fibule similare in necropole de cultura Santana de Mures (Cerneahov).

O lucrare speciala a consacrat Nicolae N. Morosan semnului pictografic de pe o lespede de piatra, depistata de tarani intr-o movila de linga satul Tetcani (fig. 3). El presupune ca data lui ar putea fi ultimile secole BC, iar V. I. Grosu il dateaza cu primele secole ale erei noastre.

In anul 1938 Institutul de Cercetari Sociale din Romania a intreprins studierea complexa a satului Copanca, judetul Tighina. Studierea geologiei si antichitatilor epocii rpimitive au fost incredintate profesorului Nicolae N. Morosan. El a cercetat imprejurimile satului, in diferite locuri  a gasit obiecte razlete de silex din epoca paleoliticului, fragmente de ceramica din epoca bronzului si citeva fragmente de amfore grecesti. La "Odaia Manastirii" el a sapat un mormint al unei necropole din primele secole ale erei noastre. Linga scheletul, orientat cu capul spre nord, au fost gasite vase confectionate manual si la roata,  din lut cenusiu cu o singura toarta de origine sarmatica. In dreapta scheletului se afla o spada de fier in teaca de lemn lunga de 66 cm. Linga bazinul corpului se gasea o catarama si citeva placute de bronz. Conform spuselor locuitorilor de aici, in perioade diferite pe locul acesta au fost gasite inhumari cu vase si obiecte de fier pe care le-au reingropat la rascrucea drumului.  Nicolae N. Morosan dateaza aceasta necropola cu sec. III-IV.

In vara aceluias an el a mai sapat aici o movila care avea inaltimea de 1,6 m si circumferinta de 30 m. S-au gasit 4 inhumari, cea centrala fiind distrusa. O inhumare era nomada, in lada de lemn, orientata spre nord-est, in care au fost gasite virfuri de sageti si lance, o catarama si o zabala de cal. Alaturi se aflau oasele membrelor inferioare si un craniu de cal cu zabale; tot complexul el il dateaza cu sec. VIII. Intr-un compartiment al monografiei sale sunt descrise si alte movile, precum o parte a Valului lui Traian.

In 1940  Nicolae N. Morosan devine profesor la Institutul Pedagogic "Ion Creanga" din Chisinau si director al Muzeului de Etnografie (astazi Muzeul de Etnografie si Istorie Naturala a Moldovei) (fig. 4). El este anchetat de nenumarate ori de NKVD fiindca refuza sa fie ale ales deputat al Sovietului Nationalitatilor al Sovietului Suprem al URSS. In cele din urma a cedat, dar de la asta suferintele lui nu s-au terminat. este mereu urmarit si anchetat de NKVD, iar In timpul celui de-al doilea razboi mondial este trimis in mod fortat in orasul Tomsk, unde a fost profesor la catedra de geologie a Institutului Industrial (actualmente Institutul Politehnic). Viata lui  Nicolae N. Morosan s-a sfirsit in mod tragic la 3 februarie 1944 la Moscova.