Mihai VÇlureanu, Bucuresti, Romania
Dacia preistoricÇ  - mit ­i realitate geologicÇ

Moto:
"Civilizaîia ­i istoria au Œnceput acolo unde
locuie­te azi neamul romƒsnesc"
W. Schiller

Crezul lui Nicolae Densu­ianu de o viaîÇ, perenitatea imemorabilÇ a naîiei sale pe aceste meleaguri, clamat cu obstinaîie Œn Dacia preistoricÇ, una dintre puîinele cÇrîi de cÇpÇtƒi ale neamului romƒnesc, dupÇ atƒtea decenii de insidioasÇ marginalizare, rena­te o datÇ cu acest prestigios congres. Pare o blasfemie, cum 26 de ani de trudÇ acerbÇ s-au putut disocia Œn mixtura maladivÇ a atƒtor generaîii de mistificatori, care au eludat adevÇrul de dragul unor dogme Œndoielnice, Œntrucƒt Dacia preistoricÇ nu este un colaj de mitologie pelasgÇ, transpus butaforic Œn scrierile greco-romane, mai noi cu cƒteva mii de ani, sau o culegere obi­nuitÇ de folclor ancestral romƒnesc, a­a cum s-a sugerat din pÇcate, ci este Œnsu­i Œnsemnul sacru al celei mai vechi civilizaîii europene.

Din noianul de mesaje care rÇzbat din vechime, Nicolae Densu­ianu a refÇcut trecutul Œntregului spaîiu carpato-danubiano-pontic, spaîiu care, oricƒt am Œncerca sÇ fim de maliîio­i, trebuie sÇ recunoa­tem cÇ se confundÇ practic cu un imens sit preistoric. TÇrtÇria sau Lepinski-Vir, Rast sau CÇscioarele etc. nu sunt sofisme sau fabulaîii, a­a cum ar fi dorit Roesler, Xenopol ­i nu numai.

Dar, cea mai veche scriere pictograficÇ din lume sau cea mai veche a­ezare de tip protourban ­i, de ce nu, cele mai vechi forme de minerit ­i metalurgie, nu au putut sÇ aparÇ din neant. Or, tocmai acest "neant" prezintÇ un interes aparte, vizavi de ceea ce dr. Napoleon SÇvescu considerÇ cÇ ar trebui sÇ Œnsemne Œntr-adevÇr caracter multidisciplinar, citÇm din memorie "construcîia casei nu poate sÇ ŒnceapÇ cu acoperi­ul"!

Dacia preistoricÇ are, din fericire, un pronunîat caracter monografic ­i de aceea poate suscita interesul unui grup foarte larg de speciali­ti. Dar pƒnÇ atunci sÇ aruncÇm o privire Œnapoi spre trecut.

La finele pleistocenului superior, Terra se confruntÇ dramatic cu o serie de convulsii cosmice ­i telurice.

Acest episod, plin de conotaîii escatalogice, devine emblematic pentru evoluîia fulminantÇ a societÇîii umane la Œnceput de ostglaciar. ×ncÇlzirea climei, cu 10-150 C (!) la periferia marilor inlandsis-uri, se implicÇ Œn topirea imenselor depozite de ghiaîÇ ­i Œn declan­area ploilor diluviene, fapt ce se resfrƒnge asupra Œntregului ecosistem. Nici H. s. fossilis nu poate face excepîie ­i suportÇ o serie de mutaîii genetice, Œnsoîite de schimbÇri importante pe plan psihic ­i spiritual. O datÇ cu descoperirea agriculturii asistÇm la explozii demografice fÇrÇ precedent. ×n spaîiul carpato-danubiano-pontic se ŒnfiripeazÇ acum, ceea ce l-a cople­it pe Nicolae Densu­ianu, Imperiul Pelasg, cea mai veche civilizaîie europeanÇ. De ce aici? Suntem nevoiîi sÇ ne limitÇm la un rÇspuns sec: pentru cÇ este civilizaîia SÆRII. NicÇieri Œn Europa nu apar la zi sau foarte aproape de suprafaîÇ, 82 de structuri saline (peste 270 Œn total), dintre care 42 numai Œn Transilvania. Ne mai mirÇm atunci cÇ Valea Mure­ului este un "megalopolis" preistoric? Nici nu are sens, pentru cÇ zeul ¸aue (¸eue, ¸ane), mult mai tƒrziu Usmu, din Sumer, Œl proteja Œndeaproape. IndispensabilÇ vieîii omului ­i animalelor, sarea devine un simbol magic, ceva cu totul miraculos. Este o problemÇ cunoscutÇ, dar doar amintitÇ pƒnÇ Œn prezent.

×ntre timp, transgresiunile marine devin paroxistice (Œn urmÇ cu 11-12 mii de ani) ­i nivelul Oceanului Planetar cre­te cu 100-120 m, ca sÇ nu mai amintim de tsunami! Zonele litorale dispar Œn Œntregime sub ape. ×n aria marilor depresiuni intracontinentale impactul diluvian este la fel de halucinant, doar cÇ se produce cu o anumitÇ Œntƒrziere.

O populaîie nu dispare Œn Œntregime Œntr-o catastrofÇ, dovadÇ cÇ principala "sursÇ" a Daciei preistorice,  cultura oralÇ, funcîioneazÇ  ­i azi. Este ŒnsÇ nedrept cÇ o carte de o asemenea valoare a ŒncÇput mai mult pe mŒinile unor amatori, pentru cÇ e jenant sÇ cauîi Coloanele lui Hercule Œn Spania, cŒnd strƒmtoarea Gibraltar s-a format acum 6 milioane de ani. ¸i nu este singurul exemplu.

Un subiect atƒt de vast ca Dacia preistoricÇ nu poate fi epuizat Œntr-o singurÇ lucrare, chiar ­i o simplÇ Œn­iruire de denumiri ocupÇ Œntregul spaîiu, ca atare vom puncta doar cŒteva "arii" devenite emblematice, deocamdatÇ fÇrÇ argumentaîiile ­tiinîifice de rigoare ­i semnificaîiile lor mitologice:

 -insula Leuce (AlbÇ, ¸erpilor) cu templul lui Apollo, acum 6500 de ani nu exista   (Pont Euxinos, Pont Axenos, Oceanos ­i semnificaîiile reale);

 -Delta DunÇrii (insula Peuce, MƒnÇstirea AlbÇ) acum 8000 de ani nu exista;

 -DunÇrea, Istru de la cataracte Œn aval ­i semnificaîia realÇ; Oceanos Potamos; zona Or­ova - Cazanele Mici: climÇ tropicalÇ la Œnceputul Holocenului ­i semnificaîia ei mitologicÇ; Adria, DunÇrea se vÇrsa Œn Marea AdriaticÇ (argumentaîii); Coloanele lui Hercule;

 -V. Cernei, un El Dorado cavernicol pentru omul preistoric;

 -Cazanele Mici, evoluîii ­i explicaîiile mitologice;

 -semnificaîiile Valului lui Traian;

 -Originile metalurgiei: Baia de AramÇ (Chalcis, D. Ocnelor, se pare cÇ sunt cele mai vechi lucrÇri de exploatare cuprifere din Europa; Topleî, minereu de fier la suprafaîÇ; Jido­tiîa, minereu de plumb +/-  argint la suprafaîÇ; Cire­u, exploatÇri de fier preistorice; amestecul bilon).

AceastÇ lucrare nu se putea finaliza Œn forma actualÇ fÇrÇ determinÇrile de vƒrstÇ absolutÇ efectuate de cercetÇtorii americani W. Ryan, W. Pitman (1995) ­i R. Ballard (2000) Œn zona de ­elf a MÇrii Negre.