Liviu Tisu, Bucuresti, Romania
Vatra strÇbunÇ Ýebea. Cƒteva consideraîii asupra antroponimelor

Cele mai vechi vestigii arheologice descoperite ­i cercetate de N. Harîuche ­i I. Andriîoi pe aceastÇ vatrÇ de locuire au fost gÇsite pe dealul "Ru­ti" (ZÇnoaga), constƒnd din materiale ceramice, litice, osteologice, urme de construcîii de chirpici, morminte tumulare. Acestea, dupÇ prezentarea fÇcutÇ, au fost datate ca aparîinƒnd epocii de tranziîie de la eneolitic la cea a bronzului, mai concret spus culturii Coîofeni, care se ŒncadreazÇ cronologic de la Œnceputul mileniului II Œ.Chr. Fenomenul Coîofeni este specific, biologic ­i cultural, locuitorilor care trÇiau Œn locuinîe stabile. ×n cazul de faîÇ erau situate la suprafaîÇ, la ŒnÇlîime de aproximativ 400 m. Cultul funerar este ilustrat prin morminte tumulare de Œnhumaîie, ce aparîineau unei populaîii de etnie tracÇ nord dunÇreanÇ.

O altÇ activitate dezvoltatÇ Œn areal era exploatarea gresiilor silicoase de cÇtre pietrarii-cioplitori. Roca se afla Œntre punctele "sub CoastÇ" la Vƒlu - "CurcubÇta" pƒnÇ la locul numit "Œntre garduri", la TrifÇne­ti. Din aceastÇ rocÇ se ciopleau rƒ­niîe, tocile, pietre de ascuîit, piuie, apoi, mai tƒrziu, pietre de moarÇ. AceastÇ piatrÇ era folositÇ cu precÇdere ­i la construcîiile de locuinîÇ ­i la realizarea renumitelor stele funerare ce reprezentau zeitÇîi sau personalitÇîi miniere zonale. Cazul cel mai frecvent Œl reprezintÇ piesa descoperitÇ Œn 2000 pe locul numit "RÇpaus". Ea  este de tip "menhir" ­i a fost atribuitÇ vƒrstei timpurii a epocii fierului "Hallstat", probabil din secolul al VIII-lea Œ.Chr. Piesa se alÇturÇ altor descoperiri de acela­i fel din zonÇ.

Din aluviunile vÇilor ­i din zÇcÇmƒntul de la "MÇgura Ýebei", precum ­i din filoanele ce traverseazÇ "Valea Steampurilor" se exploateazÇ aurul ­i argintul. Procesul este cunoscut din epoca dacicÇ ­i continuat de ŒnsÇ­i populaîia romƒneascÇ din vatra satului. ×n timp, mineritul s-a extins ­i asupra altor categorii de roci ca: andezitul, cuarîul (beuîa), cÇrbunele brun, calcarul, argila, nisipul ­i pietri­ul. Numeroase cuptoare de var ars ­i de cÇrÇmidÇ s-au dezvoltat Œn zonÇ. ×n vatra satului existÇ ­i izvoare de apÇ mezotermale care au fost valorificate Œn preajma primului rÇzboi mondiala.

Evidenîiem faptul cÇ, ŒncÇ din epoca dacicÇ, aici se cizelau monumente de cult, preocupare care s-a transmis peste veacuri pƒnÇ Œn zilele noastre. Dovada o fac cele peste 86 de cruci "Rugi" care sunt fÇcute tradiîional din aceea­i rocÇ, cu ŒnÇlîimea de peste 2 m ­i care se Œntƒlnesc pe tot perimetrul localitÇîii.

Este remarcabilÇ marea aglomerare de monumente ­i evenimente din istoria îÇrii moîilor, Œncepƒnd din preistorie ­i pƒnÇ Œn prezent. Dintre care enumerÇm: a) locul istoric al gorunilor lui Horia, lui Avram Iancu, regelui Ferdinand, reginei Maria ­i a generalului Berthelot; b) mormƒntul Eroului Naîional Avram Iancu cu oficierea parastasului anual Œn luna septembrie; c) parada militarÇ de ziua Cultului eroilor neamului la ISPAS, la mormintele celor 90 de eroi din primul rÇzboi mondial ­i la troiîele eroilor Ýebei  ­.a. Peisajul istoric a fost odinioarÇ Œntregit ecologic de prezenîa morilor de apÇ Œn numÇr de 13, "regine" ale morÇritului sÇtesc.

Toate aceste probleme mai sus amintite dau o coloraturÇ de comportament istoric ­i de grai  unei populaîii care a trÇit pe aceastÇ vatrÇ ŒncÇ din preistoric trecƒnd prin epoca daco-romanÇ ­i pƒnÇ Œn contemporaneitate. ×n sprijinul celor afirmate vin poreclele locuitorilor din vatra satului ­i preocupÇrile lor, precum ­i coloratura lor istoricÇ. A­ aminti: "Pirucii" - renumiîi cioplitori Œn piatrÇ din neam Œn neam; "Francu" - provenienîÇ din limba romƒnÇ, "Pila" - minge, parÇ de pÇmƒnt, alias "colo­", "gogoa­Ç de pÇmƒnt" ­.a.