Ilie Moise, Sibiu, Romania
Cetele de feciori la romƒni; preliminarii la cercetarea folcloricÇ

Cetele de feciori sunt asociaîii de tip arhaic, ofensive, de cucerire a unui rang nou, de trecere la o altÇ categorie de vƒrstÇ. Pornind de la supoziîia cÇ religia a apÇrut o datÇ cu familia bazatÇ pe Œnrudirea de sƒnge ­i, implicit, pe ideea de mamÇ, atƒt muma cƒt ­i Œnrudirea de sƒnge s-au extins de la societate asupra Œntregii naturi, devenind principiu universal.

Un ecou ŒndepÇrtat al acestor credinîe strÇvechi ca ­i matriarhatul este ­i bouriîa sau turca, care poate fi ŒntƒlnitÇ Œn absolut toate confreriile de feciori din Transilvania.

×n fazele incipiente, feciorul este fiul mamei - definit prin mamÇ. Apare apoi fiul singur, mama dispare. Acest aspect este Œntƒlnit Œn colinde. Fiul capÇtÇ prestanîÇ, este cineva, el nu mai este fiul mamei, ci dimpotrivÇ, mama trecƒnd Œn plan secund devine "mama bÇiatului". Se ive­te, Œn sfƒr­it, tatÇl Œnsoîit de maicÇ, apoi fÇrÇ ea, dar ŒmpreunÇ cu fiul.

Caracteristica cetelor de juni este apariîia constantÇ a unui Dumnezeu tƒnÇr, a unui zeu june, ca ­i feciorii. ¸i la fel cum zeiîa  mamÇ ­i zeiîa mireasÇ au fost echivalente cu tot ceea ce este feminin ­i tineresc Œn naturÇ, zeul june a fost echivalent cu ­oimul, calul dar mai ales cu bradul, bourul ­i cerbul . El era fiul mamei pÇdurii, adicÇ pÇdurea ŒnsÇ­i - codrul cu tot ce era masculin Œn el: la Œnceput dendromorf, apoi zoomorf ­i, Œn fine, antropomorf. Cetele de feciori au fost pƒnÇ de curƒnd organizaîii de iniîiere a junilor ­i fetelor Œn joc, obiceiuri, cƒntece, reguli de viaîÇ, o ­coalÇ de datini ­i bunÇ-cuviinîÇ îÇrÇneascÇ. Acestea au avut, cel puîin Œn perioada de Œnflorire, trei faze caracteristice: plecarea din comunitate (desprinderea de familie), ­coala (instrucîia propriu-zisÇ) ­i reŒntoarcerea Œn comunitate (Œncadrarea Œn noua situaîie dobƒnditÇ). Cƒt prive­te ceremonia de plecare din comunitate ­i perioada de iniîiere, este u­or de gÇsit Œn cetele de cÇlu­ari care au toate aceste trÇsÇturi.