CIlie Borziac, Chisinau, Republica Moldova
Staîiunea paleoliticÇ de la CosÇuîi

×n lunca Nistrului Mijlociu, la aproximativ 70 de km spre sud de la Molodova, lƒngÇ satul CosÇuîi, judeîul Soroca, autorul acestor rƒnduri a descoperit urmele unei culturi din epoca finalÇ a paleoliticului. Aici, Œntr-un loc pitoresc, pe terasa a doua a Nistrului, pe malul unui rƒuleî, oamenii au fÇcut popas peste 20 de ori pe acela­i loc, amenajƒndu-­i sÇtucurile pe locul de lƒngÇ trecerea peste Nistru, prin care turmele de reni polari Œn etapa finalÇ a cuaternarului migrau de la sud spre nord ­i invers, Œn funcîie de anotimp. Acum, resturile de locuire se Œntƒlnesc pƒnÇ la o adƒncime de 10 metri ­i sunt depozitate Œn straturi de argilÇ ­i nisip fin.

AceastÇ staîiune umanÇ de mare importanîÇ de pe teritoriul Moldovei e cercetatÇ de geologi (O. Adamenko, A. Golbert), paleontologi (A. David, T. Obada, V. Pascari), paleobotani­ti (S. Medianik, C. Kremenetki), alîi speciali­ti Œn disciplinele adiacente. CercetÇrile, care continuÇ deja 10 ani, ne vor permite sÇ elucidÇm viaîa omului ­i cadrul natural Œn care locuia el la etapa finalÇ a paleoliticului superior.

×n nivelurile de locuire au fost studiate ramÇ­iîele a peste 20 de locuinîe de suprafaîÇ de formÇ ovalÇ ori circularÇ cu vetre de foc Œn centru, Œn afara lor, uneori la intrare, centre specializate Œn prelucrarea silexului, osului, cornului. ×n nivelurile de locuire studiate pƒna Œn prezent au fost gÇsite sute de mii de silexuri, printre care nuclee, resturi de a­chiere, sute de unelte de munca din silex, os, corn, filde­. Multe obiecte au o destinaîie neclarÇ, uneori chiar enigmaticÇ, cÇci nu se Œntƒlnesc analogii Œn alte staîiuni din paleolitic.

Deoarece nivelurile de locuire au fost repede acoperite, materialele acestei staîiuni s-au pÇstrat destul de bine. Tocmai din aceastÇ cauzÇ ele au o mare importanîÇ pentru reconstruirea modului de viaîÇ, ocupaîiilor ­i nivelului de dezvoltare a omului din paleoliticul superior. Nivelurile de locuire de la CosÇuîi, dupÇ datele analizei cu carbon, s-au format Œntre 22 ­i 10 mii de ani Œn urmÇ, fapt unicat sau aproape unicat pentru zona de care ne ocupÇm. Aici se poate urmÇri dezvoltarea unei culturi paleolitice pentru un timp Œndelungat, facƒnd ca rezultatele cÇpatate sa fie mai aproape de realitatea istoricÇ.

Care este rÇspƒndirea acestei culturi Œn timp ­i spaîiu, care este geneza ei? ×n judeîul Boto­ani, arheologul gÇlÇîean M. Brudiu a descoperit ­i studiat o staîiune paleoliticÇ cu mai multe niveluri de locuire, numitÇ Cotu-Miculinîi. Cƒteva niveluri de locuire de aici, datate tot cu aproximativ 18-13 mii de ani Œn urmÇ, au multe asemÇnÇri cu materialele de la CosÇuîi. Deosebit de izbitoare sunt asemÇnÇrile Œn ceea ce prive­te inventarul din os ­i corn. Aici au fost descoperite, alÇturi de rÇzuitoare pe capete de lame, strÇpungÇtoare, burine ­i piese din lame mici cu laturile retu­ate abrupt, o serie de unelte din os ­i corn, printre care ciocane din corn de ren, vƒrfuri de lance cu incizii laterale, harpoane, alte piese, care sunt, practic identice cu cele de la CosÇuîi, fapt care ne permite sÇ includem aceste niveluri de locuire Œn cultura CosÇuîi. Posibil ca tot Œn aceastÇ culturÇ vor fi incluse ­i materialele staîiunii Podgori de lƒngÇ satul Holo­niîa, judeîul Soroca, care este Œn curs de studiere.

Cultura CosÇuîi, ŒmpreunÇ cu cultura Molodova tƒrzie, Œn linii generale, sunt foarte asemÇnÇtoare ­i, ŒmpreunÇ, se includ Œn masivul gravetianului oriental.