Ion Ghinoiu, Bucuresti, Romania
Lupul. Totem al dacilor Œn spiritualitatea romƒneascÇ

Stabilitatea comportamentului de reproducere al lupului, ferocitatea cu care acesta Œ­i procurÇ hrana, demnitatea, reflectatÇ astÇzi prin neputinîa omului de a-l dresa pentru a-l aduce sub cupola circului sÇ sarÇ prin cerc pentru o bucatÇ de carne, sunt trÇsÇturi care l-au propulsat, Œn antichitate, Œn rƒndul divinitÇîilor. La latitudinea geograficÇ a Romƒniei lupii se strƒng Œn haite, se cunosc ­i se  aleg perechile. Peste aproximativ o lunÇ de zile, la Filipii de ToamnÇ (14 - 21 noiembrie) Œncep Œmperecherile care se Œntind pe o perioadÇ ŒndelungatÇ de timp, ultimele avƒnd loc la Filipii de IarnÇ (29 - 31 ianuarie). DupÇ o perioadÇ de gestaîie de 62 - 63 de zile, lupoaicele fatÇ dupÇ oi, capre, cÇprioare cƒnd au carne fragedÇ pentru pui. Ei duc apoi o viaîÇ familialÇ (lupul, lupoaica ­i cÇîeii de lup) pƒnÇ la constituirea haitei cƒnd noua generaîie (cÇîeii de lup) iau parte la atacarea ­i prinderea prÇzii. Filipii sunt o haitÇ personificatÇ a lupilor a cÇrei cÇpetenie, Filipul cel Mare sau Filipul cel Schip, este celebratÇ la Ovidenie (21 nov.) sau la Sƒntandrei (30 nov.). ×n perioada de gestaîie crescÇtorii de animale mai  sÇrbÇtoreau un patron al acestora, Sƒnpetru de IarnÇ (14 ianuarie).

Este evidentÇ  suprapunerea unor mari sÇrbÇtori populare peste momentele semnificative ale ciclului de reproducere al lupului. De altfel, sfƒr­itul lunii noiembrie (Ovidenia, Sƒntandrei, Noaptea Strigoilor) ­i Œnceputul lunii decembrie (Mo­ Nicolae, Zilele Bubatului, Varvara), perioadÇ a anului cu cea mai mare concentrare a sÇrbÇtorilor ­i obiceiurilor dedicate lupului, se identificÇ cu un strÇvechi scenariu ritual de Œnnoire a timpului calendaristic, probabil Anul Nou dacic. Ca oricare altÇ mare divinitate, el pedepse­te, dar ­i ajutÇ credincio­ii: vede dracii ­i Œi sfƒ­ie la BoboteazÇ, sperie sau alungÇ bolile copiilor etc. ×n Platforma Luncani (jud. Hunedoara), Œn imediata apropiere a cetÇîilor dacice din Munîii OrÇ­tiei, primul alÇptat al copilului se fÇcea, pƒnÇ la Œnceputul secolului al XX-lea, printr-un aparat Œn formÇ de cerc, confecîionat dintr-o falcÇ ­i piele de lup, numit gurÇ de lup. Pe arii relativ extinse, copiii grav bolnavi erau botezaîi Lupu, nume de fiarÇ de care sÇ ŒnspÇimƒnte boala. ×n cƒntecele de Zori lupul e cÇlÇuzÇ a sufletului omului pe drumurile Œntortochiate care duc la Rai: ¸i-îi mai va ie­i / Lupul Œnainte, /Ca sÇ te ŒnspÇimƒnte, /SÇ nu te spÇimƒnîi, / Frate bun sÇ-l prinzi, //. Lupul este, alÇturi de alte animale sÇlbatice (ursul) ­i domestice (cƒinele), de unele pÇsÇri de pradÇ (cucuveaua, bufniîa) ­i de curte (gÇina care cƒntÇ coco­e­te) mesager al Morîii. Mesajul lor funest este transmit prin cƒntec: cƒinele  ­i lupul urlÇ prelung, gÇina cƒntÇ coco­e­te, cucuveaua, bufniîa cƒntÇ.