Gheorghe I. DrÇgulin, Bucuresti, Romania
PropÇvÇduirea Sfƒntului Apostol Filip Œn Dacia PonticÇ. Abordare a problemei dintr-o altÇ perspectia

Un istoric romƒn din veacul trecut conchidea cÇ Sfƒntul Apostol Andrei a predicat ­i Œn Sciîia, fiind socotit pentru aceasta un romantic rÇsÇritean influenîat de formarea sa Œn Academia teologicÇ de la Kiev. IatÇ ŒnsÇ cÇ ­i un istoric apusean de la Œnceputul secolului nostru face o afirmaîie asemÇnÇtoare Œn legaturÇ cu misionarismul scitic al Sfƒntului Apostol Filip. Problema din urmÇ a stƒrnit mare vƒlvÇ ­i Œn rƒndul cercetÇtorilor romƒni de astÇzi, mai ales printre cei preocupaîi de situaîii protocroniste cu orice preî.

IatÇ o temÇ de mare interes ­tiinîific pentru romƒni ­i ea Œ­i datoreazÇ actualitatea la noi erudiîiei istorice a Pr.drd. Nicolae DÇnilÇ. Din pÇcate, timpul afectat studierii multilaterale a noii problematici a fost scurtat, ajungƒndu-se astfel, dupÇ pÇrerea noastrÇ, la concluzii eronate.
Ca ­i Œn cazul altor apostoli ­i Sfƒntului Filip i s-a reconstituit cu timpul firul vieîii ­i al activitÇîii sale de evanghelizator. ×n lista apostolilor, Filip ocupÇ locul al cincilea. ×n vƒrstÇ de 87 de ani, Sfƒntul Filip ­i-a aflat sfƒr­itul mucenicesc la Ierapole, Œn Siria, dupÇ mulîi ani de propovÇduire, de minuni ­i de sfinîiri de clerici Œn diferite trepte ierarhice. A fost spƒnzurat cu capul Œn jos pe un stƒlp de lemn Œn timpul ŒmpÇratului Traian. Spre deosebire de aceastÇ informaîie din Synaxarium Ecclesiae Constantinopolitanae, alte cercetÇri pun evenimentul sub Domiîian.

DacÇ Œn Noul Testament se amintesc patru persoane cu acest nume, aghiografia - Œn special cea latinÇ - cunoa­te un numÇr de 14 sfinîi care s-au chemat Filip.  Pentru susîinerea ipotezei predicii apostolice a Sfƒntului Filip Œn spaîiul danubiano-pontic, s-au invocat de curƒnd unele documente patristice ­i aghiografice apusene. Este vorba de Historia certaminis apostolici pe care ar fi alcÇtuit-o episcopul Abdia de Babilon. El nu este confirmat Œn aceastÇ demnitate ­i nici Œn aceastÇ localitate ŒndepÇrtatÇ, dar un purtÇtor al numelui a trÇit totu­i Œn Galia veacului al VI-lea. ,,Cel mai vechi manuscris al acestei lucrÇri se pÇstreazÇ la Biblioteca NaîionalÇ din Viena, provenind din biblioteca mÇnÇstirii benedictine din Ossiach (K„rnten, Austria) ­i datƒnd din secolul al IX-lea. Textul este, astÇzi, inclus Œn Codex Vindobonensis Latinus 534".

Textul despre misionarismul scitic al Sfƒntului Filip Œn lucrarea lui Pseudo-Abdia, ajuns pƒnÇ la noi Œn cinci variante, a trecut apoi Œn Vitae Sanctorum. BineŒnîeles cÇ nici un alt document nu mai vorbe­te despre o posibilÇ activitate a amintitului apostol Œn provincia romanÇ danubiano-ponticÇ. Problematica propovÇduirii filipice Œn actuala Dobroge este o revenire insistentÇ Œn istoriografia bisericeascÇ mondialÇ. Ea a surprins oarecum pe cercetÇtori, iar pe de altÇ parte i-a incitat la reluarea studiilor Œn aceastÇ direcîie. Atitudinile acestora faîÇ de documentele prezentate sunt diferite. ,,×n provincia Scythia (Minor), Œn care a predicat Sfƒntul Apostol Filip, erau activi tribuni cu funcîii de conducere Œn armata romanÇ". O atitudine identicÇ o exprimÇ ­i un arheolog: ,,Valoarea atƒtor documente, care vorbesc de misiunea Sfƒntului Filip Œn Scythia, ne ŒncredinîeazÇ cÇ nu trebuie sÇ ne mai Œndoim a spune: Sfƒntul Filip este cel de al doilea Apostol care a sfinîit pÇmƒntul romƒnesc propovÇduind Cuvƒntul Evangheliei Mƒntuitorului Hristos".

Alte opinii, cu mai multÇ prudenîÇ, scot Œn evidenîÇ posibilitatea misionarismului filipic pontic, fÇrÇ sÇ se afirme hotÇrƒt aceastÇ activitate.

Concluzia unei cercetÇri de mare valoare ­tiinîificÇ ajunge sÇ anuleze o parte din realitatea religioasÇ de la noi cƒnd declarÇ cu un ton Œn Œntregime negativ: ,,...A­a-zisul apostolat al Sfƒntului Andrei ­i cel al Sfƒntului Filip Œn Scythia rÇmƒn simple tradiîii, mai degrabÇ legendare, ceea ce ŒnseamnÇ cÇ cre­tinismul din spaîiul carpato-dunÇreano-pontic nu are o origine apostolicÇ, debutul sÇu plasƒndu-se abia dupÇ instaurarea stÇpƒnirii romane".

DupÇ opinia noastrÇ, poziîiile de mai sus nu rezolvÇ just problema Œn discuîie. Insuficienîa lor constÇ Œn preocuparea de a privi lucrurile mai mult prin prisma specialitÇîii cercetÇtorului, fÇrÇ a le examina ­i din altÇ perspectivÇ: peisajul religios Œn care a apÇrut documentul, necunoscut pƒnÇ Œn zilele noastre, preocupÇrile de politicÇ bisericeascÇ ale epocii, specificul doctrinar pe care Œl reflectÇ el ­.a. O caracteristicÇ aproape generalÇ a cercetÇtorilor vizaîi aici o constituie o viziune testimonialÇ de lucru.