George Liviu TeleoacÇ, Bucuresti, Romania
Despre "barbari" Œn Dacia preistoricÇ

UrmÇriîi de neŒncredere sau de invidie, descoperitorii au avut dintotdeauna o soartÇ ingratÇ. IngratÇ a fost ­i soarta lui Nicolae Densu­ianu ­i a operei sale. Ceea ce nu putem Œnîelege nici astÇzi este faptul cÇ Nicolae Densu­ianu a scris macroistorie.

Suntem familiarizaîi cu conceptul de macrotoponimie sau cu indicatorii macroeconomici, dar aproape nu recunoa­tem conceptul de macroistorie. Istoria s-a fÇcut ­i se face la scarÇ mare Œncepƒnd din paleolitic, dar se face periodizatÇ.

Aflat, ŒnsÇ, faîÇ Œn faîÇ cu un imens volum de documente istorice originale, dupÇ ce susîinuse ­i publicarea colecîiei Hurmuzaki, Nicolae Densu­ianu a avut inteligenîa ­i curajul de a scrie sintetic o istorie din perspectiva succesiunii mileniilor pƒnÇ la noi. Spre deosebire de noi toîi, el a vÇzut pÇdurea, chiar dacÇ, Œn faîÇ, Œi stÇteau copacii. Gƒndirea sa de anvergurÇ geologicÇ a reu­it sÇ compenseze inclusiv perisabilitatea dovezilor istorice ­i, Œn numele unui verosimil specific juristului, dar nu fÇrÇ temei, a reconstituit macroistoria Europei.

Chiar dacÇ la Œnceput nu i s-a acceptat metoda ­i i s-au refuzat concluziile, arheologia ultimelor decenii a confirmat viziunea autorului Daciei preistorice. Ýinuturile carpato-danubiano-pontice reprezintÇ centrul spiritualitÇîii europene ­i acest fapt ne obligÇ cel puîin de trei ori:

• mai Œntƒi, suntem obligaîi sÇ studiem, sÇ Œnîelegem ­i sÇ promovÇm Dacia preistoricÇ;
• apoi, suntem obligaîi sÇ ameliorÇm metoda ­i sÇ continuÇm macroistoria lui Nicolae Densu­ianu;
• Œn sfƒr­it, ca europeni, sÇ ne asumÇm  acele obligaîii ce ne revin ca pÇstrÇtori ai vetrei primordiale, cÇci, privitÇ din perspectivÇ macrotemporalÇ, s-ar putea ca istoria sÇ ne apropie ­i mai mult de acel optim spre care tindem.