Dima Lascu, New York, SUA
Cine sunt macedonenii, aromƒnii sau macedo-vlahii

Cƒnd pronunî cuvƒntul macedon sau macedonean, imediat Œmi pun Œntrebarea de cƒnd ­i de unde provine acesta? Cuvƒntul macedon este bine cunoscut din antichitate de la celebrul ALEXANDRU MACEDON. Dorind sÇ-­i stabileascÇ unicitatea ­i personalitatea istoricÇ, Alexandru s-a numit Alexandru Macedon, luƒnd numele îÇrii lui cu care s-a confundat. Deoarece anterior existase un Alexandru I, el nu a acceptat ideea de a se numi Alexandru al II-lea, ceea ce numai prin titlu i-ar fi putut diminua puternica sa personalitate. 

Alexandru a mo­tenit de la tatÇl sÇu Filip al II-lea o armatÇ de macedoneni (nu de greci) organizatÇ ­i bine dotatÇ. El va reface Œn scurt timp o parte din teritoriul pelasgic cu capitala la Pella, dupÇ care va crea cel mai mare imperiu al antichitÇîii - Imperiul Macedonean.

Din cƒte ­tim pƒnÇ acum, cei mai vechi locuitori ai zonei carpato-danubiano-balcanicÇ au fost arienii ­i pelasgii care au stÇpƒnit o mare parte din Europa ­i au format primul nucleu de civilizaîie europeanÇ. Pe la 4500-4400 Œ.Hr. a avut loc marea lor emigraîie spre Asia, Mesopotamia, Africa de Nord etc.

CercetÇri mai recente au scos la ivealÇ pe teritoriul romƒnesc obiecte ­i chiar scrieri ce dateazÇ cu mai bine de 1500 de ani Œnaintea vestigiilor feniciene, considerate ca fiind cele mai vechi din lume. Descoperirile de la TÇrtÇria ­i mai nou cele de la CÇscioarele ar trebui sÇ completeze cuno­tinîele Œn evoluîia istoriei omenirii, recunoscƒndu-se aportul istoric al carpato-danubienilor.

Grecii sunt atestaîi cÇ au venit din sudul MÇrii Caspice Œn mai multe valuri Œn perioada 1900-1400 Œ.Hr. ca formaîiuni tribale Œncepƒnd cu aheii ­i apoi ionienii, dorienii ­i eolienii, cu un Œnceput fragil de civilizaîie. Ei au distrus a­ezÇrile tracice din Anatolia ­i din insulele de pe Marea TracicÇ (denumitÇ mai apoi de ei Marea Egee) ­i s-au a­ezat Œn locul pelasgilor pe care i-au gÇsit pe actualul teritoriu grecesc. Ei au absorbit cultura localÇ ­i au Œntemeiat una proprie - culturÇ 'greacÇ' care va fi rÇspƒnditÇ mai tƒrziu prin expansiunea imperiului macedonean.

Faptul cÇ grecii au gÇsit Œn Balcani o civilizaîie destul de avansatÇ o dovedesc spusele lui Homer Œn Iliada despre traci:  "Armatele lor strÇluceau de scuturi de aur ­i tezaurele lor erau atƒt de preîioase" Œncƒt "regele Priam (rege al Troiei tracice) a putut sÇ ia Œnapoi capul fiului sau Hector (mort) de la greci numai dupÇ ce a dat grecilor frumoasa cupÇ Tracica de aur ". Herodot scria:  "Elada (Grecia ) îinut care Œnainte vreme se numea Pelasgia" ­i tot el spunea: "ei [pelasgii] au o civilizaîie mai veche decƒt cea elenÇ, ­i de la care grecii au avut multe de ŒnvÇîat...". Aceste formaîiuni tribale (aheii, ionienii, dorienii ­i eolienii), care s-au cucerit chiar ei unii pe alîii, au Œnceput sÇ-­i fortifice a­ezÇrile formƒnd cunoscutele cetÇîi antice grece­ti: Sparta, Atena, Teba etc. Ei s-au a­ezat peste ramanii din Anatolia, Œmpingƒnd spre nord populaîiile de macedoneni, dardani, besi etc., care fÇceau parte din marea familie tracÇ. Grecii au rÇmas, dupÇ spusele istoricilor lor: "ca broa­tele pe malurile mÇrilor ".

Herodot spunea: "...dupÇ inzi neamul tracilor este cel mai mare, dacÇ ar avea o singurÇ conducere ­i ar fi uniîi, ei ar fi de neŒnfrƒnt ­i de departe cei mai puternici...".   Tot el spunea: "...tracii purtau multe nume, fiecare dupÇ îinutul Œn care locuia, dar ei au Œn toate obiceiuri asemÇnÇtoare". Herodot nu-i compara pe traci nici cu grecii, nici cu romanii, ci numai cu inzii. ×n centrul teritoriului trac se aflau dacii (aprox. teritoriul Romƒniei de astÇzi), geîii Œn Dobrogea ­i Moesia Inferioara, dardanii ­i peonii Œn Moesia SuperioarÇ, ramanii Œn Anatolia ­i Marea Egee, iar macedonenii ocupau partea cea mai sudicÇ a tracilor din Balcani - de la Adriatica la Egee ­i la sud de munîii Pind.