Corneliu Olaru, Bucure­ti, Romania
Dacia - societate ­i economie

×n istoriografia romƒneascÇ se poartÇ, de la mijlocul secolului al XIX-lea, o amplÇ discuîie privitoare la originea latinitÇîii poporului romƒn, argumentele ­i autoritÇîile ­tiinîifice fiind canalizate pe douÇ direcîii, aparent ireductibile.

Una dintre direcîii - Œn prelungirea ¸colii Ardelene - prive­te latinitatea romƒnilor ca fiind exclusiv urmare a cuceririi Daciei de cÇtre Imperiul Roman (ceea ce pune serioase probleme legate de rapida dispariîie a limbii dacice ­i difuziunea actualÇ a limbii romƒne exact pe spaîiul vechii Dacii). O a doua direcîie considerÇ, cu argumente lingvistice ­i etnografice, cÇ romƒnii aparîin unei latinitÇîi ancestrale, larg rÇspƒnditÇ Œn Europa anterior expansiunii Imperiului Roman. Discuîia, chiar disputa, va mai continua, fiind de dorit pÇrÇsirea ­ovinismului intelectual, a etichetÇrilor ­i desconsiderÇrii argumentelor adverse, cu atƒt mai puîin a faptelor istorice.

Analize mai vechi (Nicolae Densu­ianu cerceteazÇ protoistoria romƒnilor coroborƒnd textele antice ­i tradiîia folcloricÇ, Vasile Pƒrvan aduce probe arheologice ­i interpretÇri ulterior confirmate), cercetÇri mai noi (deosebit de semnificative prin implicaîii fiind cele privitoare la limba daco-getÇ - Cicerone Poghirc, Ariton Vraciu, C.B.Stefanoski, Aurel Berinde, Simion Lugojan, Gabriel Gheorghe ­.a. - ­i la scrierea dacicÇ - Viorica EnÇchiuc), ca ­i descoperiri recente (precum "omul din Tirol" - complet echipat la nivelul neolitic - sau a­ezarea urbanÇ Porîile de Fier locuitÇ timp de secole, anterioarÇ ca vechime a­ezÇrilor sumeriene) rÇstoarnÇ spectaculos imaginea limitatÇ transmisÇ prin manualele ­colare. De asemenea, interpretÇrile istoriografiei occidentale, perfect probate ­tiinîific, converg cÇtre sublinierea poziîiei centrale a strÇmo­ilor romƒnilor Œn geografia ­i istoria Vechii Europe ­i atestÇ, o datÇ Œn plus, cÇ Œntre cercetarea istoricÇ europeanÇ ­i cea romƒneascÇ existÇ un imens decalaj de concepîie ­i rezultate, foarte dificil de recuperat fÇrÇ interes, inteligenîÇ ­i muncÇ.

×n rÇmƒnerea Œn urmÇ a istoriografiei romƒne­ti ­i Œn propagarea unei imagini distorsionate a istoriei, ideologia a jucat un rol deloc neglijabil, ŒnsÇ reflectarea inexactÇ a poporului nostru - constituit ca atare cu o vechime cel puîin "de patru ori milenarÇ" (Nicolae Iorga) ­i unul dintre fÇuritorii istoriei vechii Europe - se datoreazÇ deopotrivÇ lipsei de orizont filosofic, comoditÇîii intelectuale ­i obedienîei faîÇ de cercetarea "oficialÇ".

Comunicarea supune atenîiei faptul cÇ perioada formÇrii popoarelor este perioada neoliticÇ, astfel Œncƒt nu trebuia sa vinÇ sfƒr­itul antichitÇîii pentru ca noi sÇ devenim un popor. De pe poziîiile interpretÇrii unor fapte economice, emiterea monedei fiind un act de suveranitate al statului, este lipsitÇ de temei utilizarea altor sintagme pentru a defini organizarea politicÇ a dacilor Œnainte de Burebista altfel decƒt a unui stat. Autenticitatea cifrelor transmise de la Criton, privind valoarea tezaurului dacic, capturat de romani, fiind sustentabilÇ prin consecinîele de amploare asupra economiei Imperiului Roman, orice emendaîie propusÇ Œn minus, nu are justificare. Colonizarea cu veterani, ca agricultori, a Daciei nu face parte din practica Imperiului Roman ­i nu este probatÇ arheologic.

Gradarea corespunzÇtoare a ponderii reale a faptelor de limbÇ, economice ­i etnografice ar fi mult mai beneficÇ cercetÇrii "enigmei ­i miracolului poporului romƒn", a cÇrui continuitate ­i unitate o pot pune la ŒndoialÇ doar "speciali­tii" Œn semÇnare de vƒnt pentru a culege furtunÇ.