|
Cantemir Ricuîia, Irina Ricuîia, Bucuresti, Romania Rezultatele cercetÇrii privind vestigiile scheletice umane descoperite la Dridu, punctul "La Metereze", judeîul
Ialomiîa Materialul scheletic uman descoperit la Dridu, punctul "La Metereze" este foarte
important, prin aceea cÇ aduce precizÇri asupra populaîiei locale Œn diferite perioade istorice din neoliticul aceramic pƒnÇ Œn secolul al XVIII-lea e.n. ×n cadrul
acestei populaîii se pot decela componente structurale ce persistÇ din paleoliticul superior la care s-au adÇugat, de-a lungul timpului, forme noi de evoluîie ale
comunitÇîilor indo-europene avƒnd arealul de expansiune din Europa CentralÇ pƒnÇ Œn Asia MicÇ.CercetÇri moderne asupra evoluîiei i microevoluîiei demelor
(Kurt i alîii) au demonstrat cÇ fondul autohton nu a fost niciodatÇ eradicat Œn cadrul acestor microevoluîii, ci a intrat ca o componentÇ Œn noile etape de evoluîie. Vestigiile scheletice umane din neoliticul aceramic demonstreazÇ persistenîa paleo- europeanÇ, cu afinitÇîi cromagnide B; majoritatea scheletelor provin din
teritoriul de contact dintre formele vechi eurydolichomorfe, paleoeuropene i valul de expansiune de leptodolichomorfe de provenienîÇ meridionalÇ; este vorba de zona de
contact central i sud-europeanÇ. Subiecîii descoperiîi Œn necropolele de la Dridu, "La Metereze", din secolele XI-XII, XII-XIII, prezintÇ caractere
antropologice concordante cu cele ale populaîiei actuale; cercetÇrile Œntreprinse asupra lor au pus Œn evidenîÇ o evoluîie localÇ dintr-un fond vechi mediteranean.
Scheletele aparîin vlahilor ce aveau ca obligaîie din partea formaîiunii politico-militare vlahe Œntreîinerea fortificaîiei defensive Œn timp de pace; la unii subiecîi din
necropola de la jumÇtatea secolului al XIII-lea (anul 1250) se remarcÇ unele forme de metisaj euro-mongoloide pe un fond local robust paleo-europid rezultate de unele
contacte aleatorii. Scheletul unei femei din mormƒntul nr. 5, din secolul al XII-lea e.n., prezintÇ pe craniu o eroziune de elipsÇ Œnîesƒnd compact i parîial îesutul
spongios, situatÇ pe parietalul stƒng, lƒngÇ sutura sagitalÇ. AceastÇ eroziune ar putea fi rezultatul unei trepanÇri rituale Œn scopuri terapeutice Œntƒlnite Œn Europa
ŒncÇ de la nivelul epocii bronzului (I. Sfilvassy, N. Krtischer i G. Hauser, Œn Stillfried, Archeologie - Antropologie, Viena, 1988, p. 62 i pl. 22).
MenîionÇm cÇ siturile arheologice la care ne-am referit au fost descoperite de arheologul Viorica EnÇchiuc Œn cadrul cercetÇrilor efectuate pe antierul de la Dridu,
punctul "La Metereze", care a Œndeplinit Œn acelai timp i funcîia de conducÇtor tiinîific pe Œntreaga duratÇ a cercetÇrii (1979-1983). |