Augustin Deac, Bucuresti
Legende ­i mituri - realitÇîi din istoria ŒndepÇrtatÇ a poporului romƒn Œn mitologia anticÇ

Moto:
"O parte ŒnsemnatÇ din istoria noastrÇ naîionalÇ trÇie­te numai Œn formÇ de legende ­i de tradiîii istorice, povestite din gurÇ Œn gurÇ, din generaîiune Œn generaîiune, lƒngÇ cÇminul îÇranului romƒn."
Nicolae Densu­ianu, Dacia preistoricÇ

Multe  din legendele ­i miturile locuitorilor ancestrali din spaîiul carpato-dunÇreano-pontic, consideraîi, pe bunÇ dreptate, de Nicolae Densu­ianu, adevÇraîii strÇmo­i ai poporului romƒn sunt consemnate Œn scrierile unor antici eleni care aparîin neamurilor ionienilor, acheenilor ­i dorienilor, din stirpea geto-dacilor, descin­i Œn mileniul al II-lea Œ.Chr. din spaîiul carpatin, Œn teritoriile grece­ti de astÇzi. SÇ nu uitÇm cÇ Œnsu­i Herodot precizeazÇ cÇ aceste neamuri au contribuit la formarea poporului elen.

De subliniat cÇ aceste mlÇdiîe ŒndepÇrtate ale geto-daco-romƒnilor au dus, din spaîiul lor de ba­tinÇ, spaîiul carpatin ­i cultura materialÇ, spiritualÇ ­i de limbÇ, tradiîii, legende, mituri, creatÇ Œntr-o perioadÇ istoricÇ  multimilenarÇ, anteelenicÇ, Œn Dacia strÇbunÇ, pe care le gÇsim consemnate Œn scrierile  anticilor greci, fire­te, cu adaosurile unor tradiîii locale grece­ti. ×ncepe sÇ se uite cu desÇvƒr­ire faptul cÇ majoritatea scriitorilor antici, zi­i greci, aparîin sau descind din neamul ionienilor, acheenilor sau a dorienilor. Puîini sunt cei care ­tiu cÇ Pitagora, spre exemplu, din secolul al VI-lea Œ.Chr., era numit "tracul" din sudul DunÇrii. ¸i Homer, dupÇ unele surse, a fost originar tot din Tracia; filosoful Tales din Milet (624-546 Œ.Chr.) era ionian, ca ­i Anaximandru (610-547 Œ.Chr.), Anaxagora (500-428 Œ.Chr.), Anaximene (581-528 Œ.Chr.), Xenophon (427-355 Œ.Chr.). Profesorul Fericitul a fost grecizat Œn Pherichide.

Tucidide (465-396 Œ.Chr.), istoric ­i om politic, Œntemeietorul criticii istorice, era ­i el de origine tracÇ. Hecateu (540-470 Œ.Chr.), istoric, era ionian, iar Herodot, considerat "pÇrintele istoriei", este dorian ­i ­i-a scris lucrÇrile Œn dialectul ionian. Clement din Alexandria (150-216 d.Chr.) nu se sfia sÇ aprecieze, ceea ce istoricii ­i politologii romƒni mimeazÇ cÇ nu percep faptele cÇ "elenii au furat filosofia lor  de la barbari", sub care se Œnîelegeau, Œn primul rƒnd geto-dacii. Cultura greacÇ se datoreazÇ ­i dupÇ concluziile savantului romƒn Mircea Eliade - "nordicilor veniîi Œn Grecia". "×ntr-adevÇr - sublinia el, cultura ­i religia hellenicÇ sunt rezultatul simbiozei Œntre substratul simbiozei Œntre substratul mediteranian ­i cuceritorii indoeuropeni, coborƒîi din Nord... Cele mai vechi texte, Œn primul rƒnd ale lui Homer ­i Hesiod, reflectÇ Œn parte tradiîiile nÇvÇlitorilor ariofoni" (adicÇ a populaîiei din spaîiul carpato-dunÇreano-pontic).

Astfel se explicÇ cum cÇ Densu­ianu, dupÇ o muncÇ ŒncordatÇ de zeci de ani, prin comparÇri, Œmbinƒnd textul antic cu tradiîiile poporului romƒn, a gÇsit zeci ­i zeci de denumiri istorice daco-romƒne­ti de munîi, de vÇi, de dealuri, de localitÇîi, fire­te, uneori grecizate, dar toate dovedite documentar a fi pe teritoriul  nostru strÇmo­esc, ca Porîile de Fier, Cazanele, Munîii Caucaz sau ai Ripaei, Muntele Parƒng, Cerna, Arabia fericitÇ, precum ­i pasÇrea mÇiastrÇ Phoenix-PÇunica, din mitologia geto-dacilor.