Civilizatia Danubiana - Radacini

Details

Category: Blog articles

Published on Thursday, February 16 2017 03:39

Written by Administrator

Hits: 3109

CIVILIZTIA DANUBIANA, RADACINI

Dr.N.Savescu

Al V lea Congres International de Dacologie, Bucurtesti, 25 26 iunie 2004

De mii şi mii de ani, legenda potopului o găsim în poveştile biblice, când se vorbeşte despre Noe, sau în Orientul Mijlociu, în mitul lui Ghilgameş. Dar aceste .poveşti. biblice s-au dovedit a nu fi chiar poveşti. Despre ce s-a întâmplat la noi acasă, aflăm de la doi cercetători americani, William Ryan şi Walter Pitman, care primesc în anul 2000 cea mai înaltă distincţie din partea Columbia University, Shepard Medal pentru cercetări exemplare în geologia marină.

Cei doi distinşi geofizicieni americani au studiat un eveniment catastrofic care a schimbat istoria, un potop gigantic petrecut în urmă cu 7.600 de ani, pe locul unde acum se află Marea Neagră. Folosind metode de cercetare deosebit de sofisticate, ei au studiat fundul Mării Negre, odată fundul unui lac de apă dulce ale cărui maluri erau cu 110 metri mai joase decât astăzi. Tehnici sofisticate de datare au confirmat acest eveniment de acum 7.600 de ani. Munţi de apă sărată au ţâşnit peste înfloritoarea vale a Bosforului, apele sărate ale Mediteranei revărsându-se în lacul cunoscut azi drept Marea Neagră, cu o forţă de neimaginat, de 200 de ori mai puternice decât cascada Niagara, ridicând marginile acestuia, invadând şi devastând tot ce înainte fusese

viaţă în locurile acelea.

Acea adevărată oază de apă dulce, Marea Neagră de azi . aflată lângă locurile unde oamenii vânau, creşteau animale, pescuiau - a început să crească vertiginos, cu 15 cm pe zi, distrugând totul în calea ei, gonindui pe locuitori, care, disperaţi, se vor răspândi în toate direcţiile.

Fermierii, sătenii unei vaste regiuni au fost forţaţi să fugă, ducând cu ei limba, obiceiurile. Studii cromozomiale, lin-gvistice, datări cu carbon 14, dar şi noi tehnici ca TIMS - Thermal Ionisation

Mass Spectometry - au fost utilizate pentru a se găsi un răspuns corect.

Cum a început, de fapt, acest eveniment. Cu 12.500 de ani î.d.Hr., crescând brusc temperatura globului terestru, calota euroasiatică a început să se topeasc ă determinând o creştere a apelor mărilor şi oceanelor cu până la 110 metri. Anglia, din peninsulă, va deveni insulă, Marea Mediterană îşi va creşte nivelul cu 100-110 m, făcând posibilă istoria Atlantidei; peticul de pământ ce lega peninsula Balcanică de azi, de Asia Mică se va .scufunda. lăsând în locul acesta o puzderie de insule noi şi o mare nouă, Marea Tracică, aceasta fiind cunoscută azi sub numele de Marea Egee. Civilizaţii surprinzător de avansate vor fi găsite pe aceste insule sau, mai corect, pe ce a rămas pe vârfurile muntoase scăpate de ridicarea nivelului Mării Mediterane cu peste 100 m.

Dar ce aflăm în luna noiembrie 2003:cel mai antic aşezământ scufundat a fost descoperit în faţa coastelor Angliei, care poate conţine secretele unei alte .Atlantide . preistorice. Descoperirea a fost făcută din întâmplare de o cercetătoare britanică arheolog, Penny Spikins, de 34 de ani, care lua lecţii de scufundare cu câţiva colegi, în acea porţiune de mare din faţa portului Newcastle, în nord-estul Angliei. .Ştim că există o Atlantidă preistorică pe fundul Mării Nordului, unde un timp, o suprafaţă de dimensiunea actualei Marii Britanii era conectat ă de continentul populat de fiinţe umane şi animale preistorice., ne spune David Miles, arheologul principal al autoritarei asociaţii English Heritage.

Până acum, arheologii aveau cunoştinţă doar de un singur aşezământ mezolitic acoperit de apele Canalului Mânecii, în faţa Southampton-ului, în sudul Angliei. Domeniul găsit de Spikins conţine două aşezăminte: unul se află la cap ătul unei mase pietroase chiar la malul mării, provenind de la începutul perioadei mezolitice (între 8.000 şi 10.000 de ani), celălalt - între 100 m şi 500 m distanţă de mal - provine de la sfârşitul mezoliticului (între 5.000 şi 8.500 de ani).

Aproape în toate religiile lumii găsim această poveste a potopului, care o fac credibilă şi prin faptul că populaţii aflate la distanţe mari unele de altele au păstrat acest eveniment de-a lungul mileniilor în special în memoriile lor religioase.

O bruscă migraţie de populaţii porne şte din zona Carpato-Dunăreană spre centrul Europei, explozie migratoare numai recent recunoscută. Astfel, un grup cunoscut drept LBK - linear-band-keramik (ceramică lineară, necolorată) ajunge pe malurile Rinului şi al Senei (vezi The Diaspora, p.191-Noah.s Flood, The new scientific discoveries about the event that changed history, .Ryan-&W.Pitman, Simion&Schuster, 1998).

Acest grup, care a provocat o invazie în masă, a determinat apariţia unor noi case,mult mai lungi, de aproape 150 de picioare,nemaiîntâlnite înainte în Europa, ca de exemplu în zona Parisului de azi. Apar vase acoperite cu forme de spirală – spirala carpato-dunăreană-, valuri concentrice, desene rectangulare şi tot felul de forme geometrice, asemănătoare cu cele din Moldova, spre exasperarea experţilor care, la început, nu puteau explica acest fenomen. Prăpastia culturală dintre aceşti invadatori şi băştinaşi este evident ă. Carpato-dunărenii aduc animale domestice, plante de cultură, un tip nou de fortificaţii.

Simultan, un alt grup din spaţiul carpato-dunărean îşi face apariţia în centrul Europei, grup recunoscut sub numele de Vincea. Ei construiesc case pe un teren bine nivelat, cu străzi paralele (p.189, lucrarea citată). Podeaua caselor este făcută dintr-un pământ alb, iar pereţii sunt făcuţi din cărămizi de pământ. Arta de a decora vasele este excepţională, fiind în contrast cu cea dinaintea sosirii lor. Scrisul pictografic i-a făcut cunoscuţi în lume,ei folosindu-l cu aproape 2500 de ani înaintea sumerienilor (vezi .Noi nu suntem urmaşii Romei.- p.257 Ed.Intact, Bucureşti ). Localităţile Tărtăria din judeţul Alba, România, precum şi Vincea din Iugoslavia, Gradesnita (Bulgaria) păstreaz ă urmele scrise ale acestor emigranţi.

În anul 2003, .Dacia Revival International Society of New York. împreună cu Consiliile Judeţene Alba şi Hunedoara au ridicat, în localitatea Tărtăria, un monument închinat apariţiei primului mesaj scris din lume ( Tărtăria, circa 5.500 î.d.Hr.).

Simultan cu cele două culturi descrise mai sus apare, de-a lungul Adriaticei, pe coasta Dalmaţiei, grupul Danilo-Hvar, lângă el apărând şi grupul Butmir în jurul localităţii Sarajevo de azi. Al IV-lea grup, numit Hamangia, apare şi el în această perioadă, lăsând sculpturi remarcabile ca Gânditorul. Este singurul grup căruia nu i-a fost teamă să se aşeze lângă Marea Neagră. Descoperit în 1953, situat la Baia - Hamangia, pe malul lacului Goloviţa, în apropierea litoralului Mării Negre, în provincia Dobrogea. Aparent a apărut de nicăieri, dând multă bătaie de cap specialiştilor. A fost considerat ă greşit ca o cultură de origine meridională, care se instalează pe coasta occidentală a Mării Negre, deoarece folosea marmura pentru sculpturi; de asemenea, prezenţa scoicilor spondylus ar fi dovedit prezenţa unor emigranţi din Levant sau de undeva din sud-vestul Asiei.

Azi se poate considera că grupul Hamangia a sosit de undeva din zona Crimeei sau poate chiar din partea sudică a vechiului lac de apă dulce, Marea Neagră de azi, călătorind cu ambarcaţiuni. Acoperă o arie geografică ce include actuala provincie Dobrogea, până la malul stâng al Dunării, în Muntenia, şi nord-estul Bulgariei.

Puţin mai la nord de LBK, proto-indoeuropenii se vor divide în două ramuri; una vestică şi alta estică. Ultima va fi cunoscută şi sub numele de Tocharieni, răspândindu-se spre sudul Chinei de azi, în zona Tarim Basin, unde urmele scheletelor şi ale corpurilor mumificate au creat,la început, probleme mari specialiştilor. Erau înalţi, blonzi, îmbrăcaţi în haine confec ţionate din lână europeană. Migraţia lor se pare că a atins şi insulele Japoniei (vezi .Noi nu suntem urmaşii Romei.p.247, Ed. Intact, Bucureşti). Acest exod de populaţie, plecat din zona noastră, din Vechea Europă, va determina acel primval cultural .Golden Age. european şi va forma .Diaspora europeană. (p.192,The Diaspora, Noah.s Flood) .

Dar epopeea strămoşilor noştri nu a fost însă numai una europeană. Despre ramura răsăriteană, aşa-zisă indoeuropeană, am mai amintit. Sudul şi sud-estul Mării Negre aşa cum s-au format, a fost delimitat de două grupuri muntoase: în sud, Munţii Taurus, iar în est, Munţii Caucaz . Din zona Munţilor Caucaz porneşte un grup migrator sudic, cunoscut sub numele de Ubaid. Ei vor cuceri paşnic Mesopotamia/Sumerul. (vezi .Noi nu suntem urmaşii Romei. p.257, dar şi .Noah.s Flood. p.198). Să nu-l uităm şi pe Sir Arthur Keith, care descoperă .a time capsule. veche de 5.000 de ani. De fapt, el descoperă cimitirul regal din Ur, unde întreg anturajul regal al unei reginea fost sacrificat. El observă tipicul Caucazian/European al scheletelor, considerându-i asemănători cu pre-dinasticii egipteni (vezi Noah.s Flood., p.200). Tot din acest grup se desprinde un mic grup de fermieri, care se vor aşeza pe malul râului Rioni în Transcaucazia.

Grupul sud-estic va avea o mică ramură anatoliană, care este atestată în zona Catal Huyuk şi Hacilar din Turcia de azi, descrisă de James Mellaart încă din 1957. Cealaltă ramură, Predinastică egipteană, trece prin Jerihon – Palestina de azi, ajungând pe valea Nilului. Ei aduc arta olăritului, necunoscută până atunci pe valea Nilului, animale domestice, plante de cultură, cereale, tehnica irigării terenurilor etc.

Descoperim, dintr-o dată, că Nicolae Densuşianu, în lucrarea sa monumentală .Dacia Preistorică., a avut acea sclipire genială în a înţelege formarea popoarelor europene, plecarea lor din spaţiul carpato-dunărean. Faptul că nu a fost înţeles arată numai limita de înţelegere a celor chemaţi să-l înţeleagă. Vedem cum informa ţii aparent disparate pot fi puse împreună dacă acceptăm o altă concepţie despre apariţia popoarelor europene .moderne .