Elena Ticleanu, Nicolae Ticleanu
Bucuresti

Megalitii din vestul Europei si simbolismul carpatic

Ideea compararii ornamenticii unora dintre megalitii din vestul Europei si simbolistica neolitica a spatiului carpato-danubiano-pontic a pornit de la afirmatia  lui I.Lisner conform careia "cea mai mare enigma" a monumentelor megalitice o constituie "ciudatele semne gravate pe ele" si de la precizarea facuta de M.Gimbutas, dupa care sculpturile de pe megaliti nu pot fi descifrate fara sa se tina seama de simbolistica provenita din  aria VechiiCivilizatii Europene, dezvoltata intre 6500 si 3500 i.H. in spatiul carpato-balcanic.
Autorii constata numeroase similitudini intre simbolurile sacre (spirale, meandre, romburi pline etc.) caracteristice paleoliticului superior si neoliticului (11500 - 7000 - 2700 i.H) din spatiul carpato-danubian si sculpturile de pe unele dintre dolmenele si menhirele  apartinind culturii megalitice din vestul Europei (4800-3000 i.H.) si  din insula Malta (3800-2500 i.H.). Astfel, de exemplu, spirale mari se pot observa pe numeroase dolmene si menhire sculptate, ori  spirale identice au aparut pentru prima data in Europa in cultura Schela Cladovei- Lepenski Vir (7500-5000 i.H.) din Defileul Dunarii, pentru ca apoi sa se extinda in toate culturile neolitice din Rom^nia, in special in culturile Boian (5300-4800 i.H.) si in cultura Vadastra (5200-4900 i.H.), adica mai vechi cu c^teva sute de ani dec^t cultura megalitica vest europeana. Aproape sincron megalitilor, in  aria carpatica se dezvolta renumita cultura Cucuteni (4600-3400 i.H) a carei ornamentica era dominata de spirala, simbol prezent si in celelalte culturi sincrone acesteia de pe actualul teritoriu al Rom^niei.
Pe baza informatiilor date de D.Cantemir in "Descriptio Moldavie" ii coroborarea acestora cu referirile lui Herodot la Exampeos (Calea Sacra), autorii considera ca in stepele nord pontice a existat un sir de megaliti autentici intre Chisinau si  Nistru si ca atare cultura megalitica nu s-a oprit la vestul Europei.
Considerind menhirele ca elemente ale cultului coloanei dedicat Marii Zeite, cult dovedit arheologic in mai multe locuri si culturi neolitice, in special in cultura Boian, din spatiul carpato-danubian, autorii emit ipoteza existentei aici a unui important centru cultic dedicat Marii Zeite,  fapt explicabil prin sedentarismul si stravechimea  locuitorilor a caror simbolistica sacra se regaseste pe numeroasi megaliti din vestul european.

In contextul recunoasterii actuale a rolului locuitorilor carpato-balcanici in neolitizarea Europei si tinind seama de toate cele de mai sus,autorii presupun ca din diverse motive, din spatiul carpato-danubian au plecat, comunitati intregi impreuna cu sacerdotii lor si ca odata ajunsi in vestul Europei au influentat ornamentica megalitilor sau poate chiar au pus bazele acestei culturi.

| Home | Content II | Content I | Cuejdean | Berinde | Deac2 | Gheorghe | Macovei | Oprescu || Predoiu | Stroe | Ticleanu2 | Tisu | Tatomirescu |