unul din cele mai misterioase (si secrete?) documente ale omenirii
comentat de Andrei Vartic

Home

BACK TO FORUM

Dumitru Gr^u (Romania) 6 august, 2002

Tuesday, August 06, 2002 1:51 AM

Am tot intors pe fata si pe dos imaginile disponibile pe site despre CODEX. Parerea mea personala este ca e scris in oglinda cu mina stinga. Deschideti orice imagine de pagina cu un editor foto si faceti flip pe orizontala; caracterele scierii parca ar semana cu "ceva" cunoscut, poate greaca, poate caractere kirilice.

Privind CODEXUL am avut doua intrebari: de ce acest format minuscul (pentru epoca respectiva) si de ce e scris "codat"? Mi-am adus amite de Leonardo Da Vinci si jurnalul sau personal sris in oglinda de la dreapta la stanga, iar formatul "mini" mi-a intarit idea: acesta, CODEXUL, era purtat tot timpul de creatorul sau, un fel de jurnal sau carnet de insemnari.

Personal, cred ca el a fost scris de un calagar carturar cunoscator al scrierilor vechi, iar CODEXUL este fie marturia unei misiuni secrete a autorului, fie note personale, experiente, vise, convingeri ce probabil contraziceau canoanele, iar existenta lor puneau in pericol viata calugarului respectiv.

Semnele cu care a scris s-ar putea sa fie inventate (asa cum am facut si eu pe vremea adolescentei in jurnalul meu intim) si atunci unele din ele pot fi prescurtari si ideograme, de exemplu acel semn DELTA-DUBLU ce cred ca reprezinta divinitatea suprema, iar altele sunt semne imprumutate din greaca (OMEGA, CSI) sau din alfabetul kirilic. Cert este ca unele grupari se repeta in aceeasi pagina sau in pagini diferite, alte grupari isi schimba doar semnul de inceput ca si cum restul ar fi o terminatie de cuvant, iar primul simbol o alta litera sa o prescurtare. cert e ca nu stiu in ce limba e scris. Pentru edificare atasez un colaj al paginilor din CODEX pe care am facut cateva insemnari. Poate va folosi la ceva celor care se ocupa cudescifrarea lui si pe care dvs. ii puteti contacta.

Ca o paranteza la continutul site-ului si la toate intrebarile ce apar, o noua intrebare: un popor nomad de pastori cum au fost slavii au putut crea un alfabet evoluat pe care o buna parte din Europa de est l-a folosit timp de secole? Nu neg faptul ca venirea lor in tinuturile ocupate de vechii daci a avut o influenta deosebita, dar regulile de dezvoltare sociala nu spun cumva ca limba si arta se dezvolta im marile cetati? Oare unde erau cetatile slave? Eu cred ca vechea scriere dacica a evoluat la contactul cu populatia slava urmand un proces firesc de simplificare, de trecere de la ideograme la simboluri fonetice. Daca am studia mai cu atentie vechile documente, poate ca am scoate la lumina scrierea noastra dacica. Ea sta cuminte acolo si ne asteapta, doar noi trebuie sa o vedem.

nota red
pentru a usura accesul la informatie si pentru a pastra marimea imaginilor cercetate de dl Griu redactia a decis sa faca link spre ele din acest loc

[01]   [02] [03]  [04]  [05]   [06]  [07] [08]  [09]

Credem ca in acest fel si alti cititori vor putea sa vada mai bine scrisul din Codex Rohonczi}

8. 08. 2002

DESPRE SCRIEREA DACICA

Am sÇ Œncerc sÇ leg cercetÇri din domeniul migraîiei populaîiilor, evolutia limbilor ­i a scrierii cu diverse teorii geotectonice pentru a reformula evenimentele istorice.

Despre migratia celor 2 Eve (sau 20 dupÇ alîi cercetatori) exista un articol pe site. Nu dezvolt, mÇ opresc doar la ajungerea urma­ilor lor in spaîiul de la Marea NeagrÇ acum cca 40 de mii de ani. Cercetarile oamenilor de ­tiinîÇ americani Œn domeniul ADN aratÇ cÇ apoi s-a mai produs o migraîie cÇtre peninsula italica, cÇtre Europa de vest ­i peninsula ibericÇ, dar nu spun nimic despre migraîia cÇtre Grecia ­i Asia MicÇ.

Am sÇ Œncerc sÇ argumentez CUM ­i DE CE  s-a produs aceastÇ migraîie despre care, din motive necunoscute mie ŒncÇ, nu se vorbe­te.

CercetÇrile din straturile de gheaîÇ au arÇtat cÇ acum 12 mii de ani, cƒnd procesul de ŒncÇlzire era Œn plinÇ desfÇ­urare, s-a produs o nouÇ glaciaîie justificatÇ prin perturbarea curentului de apÇ rece de pe fundul oceanelor (care regularizeazÇ temperatura pe PÇmƒnt!) de cÇtre topirea gheîarului ce acoperea continentul nord american ­i revÇrsarea apelor dulci Œn Atlantic, dovada acestui eveniment fiind chiar vestitele canioane din America de Nord rezultate Œn urma erodÇrii de cÇtre uria­a cantitate de apÇ ­i gheaîÇ datoratÇ acelui eveniment. Ceea ce nu explicÇ aceastÇ teorie este intrarea Siberiei Œntr-o puternicÇ glaciaîiune ce putem spune cÇ dureazÇ ­i astÇzi. ExistÇ ŒnsÇ o altÇ teorie, cea a alunecÇrii scoarîei terestre datoritÇ fenomenului de vibrare. Experienîele fÇcute tot de americani au arÇtat cÇ dispunerea maselor continentale poate conduce la dezechilibre dinamice Œn timpul mi­cÇrii de rotaîie a PÇmƒntului, avƒnd ca rezultat apariîia unor vibraîii Œn Œntreaga masÇ a planetei. Vibraîiile ŒnsÇ produc scÇderea frecÇrii Œntre straturi ­i fenomenul este foarte evident la nisipurile mi­cÇtoare. Ceea ce spun cecetÇtorii americani este cÇ la un moment dat vibraîiile au ajuns Œntr-un punct critic ce a determinat pivotarea Œntregii scoarîe terestre pentru a atinge un nou punct de echilibru, ca ­i cum ai roti coaja unei portocale faîÇ de interiorul ei. O dovadÇ cÇ masele continentale s-au mi­cat ar putea fi starea climaticÇ a Siberiei unde mamuîii au fost congelaîi foarte rapid Œn gheaîÇ, poate chiar de vii, dar ­i Antarctica. ¸i a­ mai aduce o dovadÇ Œn sprijinul teoriei lor: datoritÇ forîei centrifuge PÇmƒntul aratÇ ca un mÇr ­i nu rotund cu zonele de la poli mai lÇsate spre centrul sÇu. DacÇ ne uitÇm bine la America de Nord vom vedea zona Golfului Hudson ce seamÇnÇ izbitor de mult cu o zonÇ polarÇ, adicÇ puîin mai joasÇ, mai "scufundatÇ", iar dacÇ luÇm un glob terestru ­i-I schimbÇm axa de rotaîie punƒnd polul nord Œn Golful Hudson vom avea surpriza de a constata cÇ Siberia era o zonÇ cu climÇ blƒndÇ, propice unor animale mari ca mamuîii, dar ­i tigri ­i alte animale ce au tot fost descoperite Œn gheîurile siberiene. Acest fapt ar explica ­i prima parte a migraîiei umane cÇtre extremul orient, Mongolia ­i zona litoralÇ de la oceanul Pacific, chiar ­i migraîia dinspre India cÇtre Europa Œn primul val, pentru cÇ pe tot acet traseu clima era blƒndÇ ­i nu erau gheîari care sÇ Œmpiedice migraîia. Tot poziîionarea polului nord Œn Golful Hudson ar genera existenîa gheîarilor pe o mare parte din Europa, mai ales pe lanîurile muntoase pƒnÇ chiar Œn zona noastrÇ. Din acest motiv migraîia s-a oprit la poalele Carpaîilor Œn zona MÇrii Negre.

Personal cred cÇ mi­carea maselor continentale, Œntreruperea curentului rece de adƒncime din oceane ­i topirea bruscÇ a gheîarului nord american au o strƒnsÇ legÇturÇ Œntre ele. E posibil ca topirea gheîarului sÇ fi determinat dezechilibrul masic ce a dus la pivotarea scoarîei terestre, dar ­i invers, atingerea puntului critic Œn vibraîiile scoarîei sÇ fi fost determinat de cre­tere prin rezonanîÇ pe vibraîia fundamentalÇ sau poate de o altÇ cauzÇ cosmicÇ, cum ar fi trecerea foarte aproape de PÇmƒnt a unei comete. Evenimentele au foast foarte aproape Œn timp, la scarÇ geologicÇ am putea spune chiar cÇ au fost simultane.

Ce a rezultat Œn urma acestor evenimente? O cre­tere a nivelului oceanului planetar ­i probabil valuri uria­e declan­ate de mi­carea tectonicÇ globalÇ.

E momentul sÇ fac o menîiune: unii geologi susîin cÇ Marea MediteranÇ a fost o mare ŒnchisÇ, iar dacÇ ne uitÇm bine, doar strƒmtoare Giraltar e legÇtura ei cu oceanul planetar. Structura fundului acestei strƒmtori e ­i ea destul de ciudatÇ, cu un vƒrf  submarin Œn mijlocul ei ce Œmparte zona fundului Œn douÇ, iar dacÇ am ŒndepÇrta stratul de sedimente de pe fundul canalului pentru a ajunge la roca de bazÇ, strƒmtoarea seamÇnÇ izbitor cu un canion, ceea ce mÇ conduce la presupunerea cÇ acea cre­tere menîionatÇ a nivelului oceanului, a produs o deversare imensÇ de ape peste puntea dintre Africa ­i Europa, ferestruind limba de pÇmƒnt ce unea cele douÇ continente, proces Œn urma cÇruia a luat na­tere strƒmtoare Gibraltar.

Inundarea Mediteranei de cÇtre apele oceanului Atlantic e posibil sÇ fie miticul potop, toate aceste deversÇri de ape, de pe continentul american ­i Œn Marea MediteranÇ fiind Œnsoîite de ploi ce au durat ani de zile. Urmele acelor ploi se vÇd ­i azi pe trupul Sfinxului.

Aceasta nu a fost singura inundare, ea a fost urmata de inundarea MÇrii Negre, ce era pe acele vremuri o mare interioarÇ mult mai micÇ decƒt acum, Œntr-un procea similar, ferestruindu-se da astÇ datÇ cele douÇ strƒmtori: Bosforul ­i Dardanelele. Ipoteza este susîinutÇ de cercetÇtorii romƒni ai MÇrii Negre ce au depistat formaîiuni carstice mult Œn largul mÇrii ­i la adƒncime, formaîiuni ce nu puteau lua na­tere decƒt pe uscat.

Vechimea acestor evenimente e de cca 12 mii de ani.

Am menîionat toate aceste ipoteze pentru a argumenta formarea limbii dacice, dar ­i evoluîia scrierii.

Conform cu studiile de AND migraîia ŒnceputÇ acum 75 mii de ani din Africa, s-a oprit la poalele Carpaîilor acum 40 de mii de ani ­i a fost reluatÇ dupÇ cca 30 de mii de ani, dupÇ ie­irea din glaciaîie cÇtre restul Europei. Este de remarcat cÇ staîionarea populaîiei pe acest teritoriu un timp foarte lung a condus Œn mod sigur la formarea limbii, chiar ­i la primele semne de sciere, astfel Œncƒt la reluarea migraîiei oamenii duceau cu ei un bagaj de cuno­tinîe mult mai diversificate. Locuirea unui areal pe o perioadÇ mult mai ŒndelungatÇ duce la Œnchefgarea unei vieîi sociale, la construcîia de a­ezÇminte, la dezvoltarea schimburilor comenrciale, la stabilirea de legÇturi Œntre diversele grupuri. Noi avem aceste dovezi; sunt vechile a­ezÇri neolitice, mai vechi decƒt oricare altele din Europa.

Am spus cÇ cercetÇtorii americani din domeniul AND nu pomenesc nimic de migraîia cÇtre Grecia ­i Asia MicÇ. Eu cred cÇ aceasta a fost prima directie Œn care a fost reluatÇ migraîia, iar mai apoi ­i cÇtre vestul Europei. Mai mult: cred cÇ traseul a continuat Œnapoi cÇtre Africa pe coasta noii Mediterane pƒnÇ Œn Egipt ­i ace­tia sunt strÇbunii evreilor, pentru cÇ ei, evreii, apartin rasei "caucaziene", ca ­i noi de altfel!, iar ei sunt total diferiîi de restul populaîiilor locale.

Toate aceste noi grupuri plecate Œn migraîie nu au plecat cu mƒna goalÇ: aveau o limbÇ ­i o protoscrire din care au evoluat celelalte. A fost cultura greacÇ ce a Œnflorit ­i a dezvoltat ceea ce deîinea, a fost cultura iudaicÇ ce a fÇcut la fel, iar cultura romanÇ a beneficiat din plin de mo­tenirea vechilor colonizatori. Cultura romanÇ a beneficiat ­i de ceea ce grecii au dezvoltat, pentru cÇ se pare cÇ cei fugiîi din Troia anticÇ au ajuns pe meleagurile lor. Despre limba latinÇ cultÇ ­i scrierea latinÇ chiar mai am o ipotezÇ luŒnd Œn consideraîie ceea ce s-a Œntƒmplat mult mai tƒrziu la curtea Franîei, unde se vorbea a­a numita "pÇsÇreascÇ de curte" din dorinîa celor de acolo de a epata, de a se diferenîia de popor. E posibil ca acela­i fenomen sÇ se fi Œntƒmplat ­i Œn statul roman, iar pentru cÇ acesta, statul roman, era foarte autoritar, a impus noua limbÇ ca limbÇ oficialÇ, pentru ca cei bogaîi, cei care conduceau, sÇ se diferenîieze de restul populaîiei. De aceea poate cÇ a ­i rÇmas o limbÇ moartÇ, pentru cÇ marea masÇ nu agrea aceastÇ limbÇ, dintr-un proces firesc de respingere, nu era limba clasei lor sociale, iar odatÇ cu dispariîia statului, a dispÇrut ­i limba latinÇ oficialÇ. Limba care se vorbea era limba strtÇveche ce evoluase local ­i se diferenîiase, la modul Œn care la noi existÇ diferenîe Œntre olteni, moldoveni, maramure­eni.

Cei din restul imperiului au fost mai puîin influenîaîi de ceea ce se petrecea Œn Roma, iar vechea limbÇ ­i vechea scriere au urmat un curs propiu de evoluîie.

Am ajuns acum ­i la problema de sriere a CODEXULUI. Nu reiau argumentaîia din mesajul anterior; voi spune doaar cÇ din protoscrierea dacicÇ a evoluat atƒt scrirea greceascÇ, cƒt ­i scierea chirilicÇ, cea de-a doua fiind urma­a directÇ a scrierii dacice, ea evoluƒnd firesc cÇtre simplificarea simbolurilor, de­i chiar ­i acum mai sunt simboluri pentru io, ia, ­ce, ­ci.

IatÇ acum un fragment de la episcopia romano-catolicÇ:

14 februarie
Sfinîii Chiril ­i Metodiu (827- 869; 825 - 885)
CÇlugÇri - Episcopi
(comemorare)

Chiril ­i Metodiu sunt fraîi ­i Œnainte de a deveni cÇlugÇri se numeau Constantin ­i respectiv Mihail. Ei au desfÇ­urat o vastÇ operÇ misionarÇ Œn secolul al IX-lea Œn pÇrîile Europei Centrale ­i cu tot dreptul sunt numiîi "Apostolii Slavilor". Marele lor merit este acela de a se fi adaptat popoarelor cÇrora le predicau Evanghelia. Metodele misionare folosite de ei de­i aprobate de Papa de la Roma, au provocat o mare Œmpotrivire din partea latinilor; numai Œndƒrjirea neŒnfrƒntÇ a lui Metodiu a reu­it sÇ ducÇ lucrarea la bun sfƒr­it.

De asemenea, un alt mare merit al lor este acela de a fi creat un nou alfabet, numit chirilic, dupÇ numele Sfƒntului Ciril, ­i de a fi oferit lumii slave traducerea Bibliei, a Liturghiei ­i a rƒnduielilor biserice­ti. ×n timpul cƒt au trÇit pe pÇmƒnt ŒnsÇ, nu au avut "o viaîÇ u­oarÇ"; au trebuit sÇ lupte din greu cu Œmpotrivirile care se coalizeazÇ Œntotdeauna Œn jurul marilor inovatori.

Cei doi fraîi erau de loc din Tesalonic, fii ai unui funcîionar imperial; ei cuno­teau limba slavÇ vorbitÇ Œn Macedonia. Constantin, mai tƒnÇr decƒt Mihail, nÇscut Œn anul 827, a fost sfinîit preot ­i a Œnceput sÇ activeze Œn ŒnvÇîÇmƒnt. Mihail a urmat cariera politicÇ, dar cƒnd a fost numit guvernator al unei provincii bizantine de limbÇ slavonÇ, a renunîat la postul rƒvnit de mulîi ­i s-a fÇcut cÇlugÇr, luƒndu-­i numele de Metodiu. ×n anul 860 cei doi fraîi au primit de la ŒmpÇrat misiunea de a predica Evanghelia Œn îinutul Hazarilor*; trei ani mai tƒrziu au fost chemaîi de principele Ratislav Œn pÇrîile Moraviei. Aici au elaborat alfabetul chirilic ­i au fÇcut prima traducere Œn limba slavonÇ a Bibliei ­i a Liturghiei. Acuzaîi cÇ sunt schismatici ­i eretici, Chiril ­i Metodiu s-au simîit datori sÇ alerge la Roma, unde Papa Adrian al II-lea i-a primit cu deosebitÇ consideraîie; mai mult, le-a Œmplinit dorinîa de a oficia Sfƒnta Liturghie Œn limba slavonÇ Œn faîa lui Œnsu­i ­i a unei mari mulîimi de credincio­i.

http://www.ercis.ro/biblioteca/sfinti.asp?data=0214  © Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucure­ti

Nu contest faptul cÇ un om poate inventa un alfabet, dar ca sÇ-l implementezi (!), sÇ-i faci pe toîi sÇ Œl cunoascÇ, Œîi trebuie instituîii bine dezvoltate Œn teritoriu ­i Œîi trebuie un Œntreg aparat didactic etc. Chiril nu a inventat alfabetul, cel mult  el a sistematizat CEVA deja existent ­i a putut sÇ predice astfel Evanghelia Œn îinuturile dacice, unde vechea religie nici nu diferea prea mult de cre­tinism, pentru cÇ dacii erau monotei­ti (singurii!), iar acest lucru se vede ­i azi Œn Maramure­ unde lui Dumnezeu i se mai spune ­i Mo­ul (de la Zal-Moc­a ) ( a se vedea cartea Mioarei CÇlu­iîÇ-Alecu - ZALMOXIS).

Toate aceste lucruri le-am spus pentru a defini legÇtura dintre alfabetul dacic, alfabetul chirilic, alfabetul grecesc ­i CODEXUL (cele douÇ scrieri din urmÇ avƒnd la bazÇ vechea scriere dacicÇ). Ceea ce scrierii dacice Œi lipsea era numeraîia, cifrele introduse de fenicieni ­i mai ales acea mare revoluîie matematicÇ ce a fost introducerea cifrei zero ­i puterea cifrei Œn funcîie de poziîia ei Œn numÇr. Se pot vedea Œn CODEX ­iruri de bare verticale ce probabil sunt numere, dar ­i un simbol ca un schelet de pe­te (un numÇr de bare verticale tÇiat de o barÇ orizontalÇ) ce probabil e un numÇr de ordin superior.

Alte semne care seamÇnÇ izbitor cu caractere chirilice sau grecesti mai sunt:

  - io

-  - io

  -i scurt

  -psi

Cel mai mare ajutor Œn descifrarea CODEXULUI ar putea sÇ-l dea paleografologii, pentru cÇ ei ­tiu foarte bine cum au evoluat scrierile, iar pentru cÇ acum ­tim foarte bine cÇ NOI NU SUNTEM URMA¸II ROMEI ­i cÇ suntem cu mult mai vechi, poate cÇ ­i teoriilor de evoluîie a scrierilor se vor modifica ­i vor gÇsi cheia pentru descifrarea acestui document